Austriecii vor să pună punct contractului OMV de achiziție a metanului de la Gazprom

Ministrul austriac al energiei, Leonore Gewessler, a anunțat luni că Austria ia în considerare măsuri radicale pentru a reduce dependența sa de gazele naturale rusești, inclusiv posibilitatea de a pune capăt contractului pe termen lung al companiei energetice OMV de a cumpăra gaze de la Gazprom, transmite Reuters.

Această decizie vine în contextul în care importurile de gaze rusești au crescut în ciuda preocupărilor cu privire la dependența excesivă de Rusia și la riscul de a fi afectată de instabilitatea din regiunea Ucrainei. Gewessler a subliniat că este necesară o diversificare urgentă a surselor de energie pentru a asigura securitatea energetică a Austriei.

Deși Austria a încercat să găsească furnizori alternativi de gaze naturale după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, cota importurilor de gaze rusești a atins un nou record de 98% în decembrie, în creștere față de 76% în luna anterioară.

Ministrul Gewessler a subliniat că piața energetică și companiile din domeniu trebuie să își asume responsabilitatea de a reduce dependența de gazul rusesc într-un ritm mai rapid. În acest sens, ministerul energiei a solicitat grupului de gândire economic Wifo să elaboreze un studiu până în vară privind impactul economic al încetării contractului cu Gazprom și pericolele persistenței dependenței de gazul rusesc.

Planurile ministerului includ și impunerea unor cerințe stricte companiilor care vând gaze în Austria pentru a reduce proporția de gaze rusești în mixul lor energetic. Aceste măsuri vor necesita sprijin parlamentar și vor fi supuse unei dezbateri politice viitoare.

Cu alegeri parlamentare programate în toamnă, implicarea partidelor politice în aceste planuri va fi esențială pentru determinarea direcției politicii energetice a Austriei în următorii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazpom #metan #austria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.