Austriecii vor să pună punct contractului OMV de achiziție a metanului de la Gazprom

Ministrul austriac al energiei, Leonore Gewessler, a anunțat luni că Austria ia în considerare măsuri radicale pentru a reduce dependența sa de gazele naturale rusești, inclusiv posibilitatea de a pune capăt contractului pe termen lung al companiei energetice OMV de a cumpăra gaze de la Gazprom, transmite Reuters.

Această decizie vine în contextul în care importurile de gaze rusești au crescut în ciuda preocupărilor cu privire la dependența excesivă de Rusia și la riscul de a fi afectată de instabilitatea din regiunea Ucrainei. Gewessler a subliniat că este necesară o diversificare urgentă a surselor de energie pentru a asigura securitatea energetică a Austriei.

Deși Austria a încercat să găsească furnizori alternativi de gaze naturale după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, cota importurilor de gaze rusești a atins un nou record de 98% în decembrie, în creștere față de 76% în luna anterioară.

Ministrul Gewessler a subliniat că piața energetică și companiile din domeniu trebuie să își asume responsabilitatea de a reduce dependența de gazul rusesc într-un ritm mai rapid. În acest sens, ministerul energiei a solicitat grupului de gândire economic Wifo să elaboreze un studiu până în vară privind impactul economic al încetării contractului cu Gazprom și pericolele persistenței dependenței de gazul rusesc.

Planurile ministerului includ și impunerea unor cerințe stricte companiilor care vând gaze în Austria pentru a reduce proporția de gaze rusești în mixul lor energetic. Aceste măsuri vor necesita sprijin parlamentar și vor fi supuse unei dezbateri politice viitoare.

Cu alegeri parlamentare programate în toamnă, implicarea partidelor politice în aceste planuri va fi esențială pentru determinarea direcției politicii energetice a Austriei în următorii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazpom #metan #austria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oligarhul Ilan Șor, implicat în fraude bancare și aflat sub sancțiuni internaționale, a creat cinci companii la Moscova în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale și referendumul de aderare a Moldovei la UE din 20 octombrie 2024, conform unei investigații RISE Moldova. Aceste firme sunt specializate în servicii financiare, credite și împrumuturi, iar în două dintre ele Șor s-a asociat cu corporații de stat rusești, inclusiv cu Promsvyazbank, o bancă de stat sancționată internațional.

Conform investigației, Șor ar fi folosit aceste structuri pentru a transfera 15 milioane de dolari în Moldova, bani destinați cumpărării voturilor. Alegătorii racolați urmau să voteze „Nu” la referendum și să sprijine un candidat indicat prin aplicația Telegram din Rusia.

Procurorii Anticorupție și poliția au desfășurat percheziții la persoanele apropiate lui Șor, care au fost implicate în racolarea alegătorilor. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că banii au fost transferați prin intermediul Promsvyazbank, către conturile unor lideri locali și simpatizanți, care gestionau aceste fonduri printr-o aplicație bancară rusească.

În Găgăuzia, o regiune autonomă din sudul Moldovei, guvernatoarea Evghenia Guțul a confirmat un parteneriat cu Promsvyazbank, care oferă carduri pensionarilor și angajaților din sectorul public, facilitând plăți suplimentare prin sistemul MIR.

De asemenea, RISE Moldova a descoperit că Ilan Șor a creat compania А7 împreună cu Promsvyazbank, deținând 51% din acțiuni. În plus, a fondat alte două filiale sub denumiri similare, toate având ca obiectiv oferirea de credite și servicii financiare.

Procuratura Anticorupție monitorizează aceste fluxuri financiare, susținând că beneficiarii fondurilor sunt unii candidați la alegerile prezidențiale.