Austriecii vor să pună punct contractului OMV de achiziție a metanului de la Gazprom

Ministrul austriac al energiei, Leonore Gewessler, a anunțat luni că Austria ia în considerare măsuri radicale pentru a reduce dependența sa de gazele naturale rusești, inclusiv posibilitatea de a pune capăt contractului pe termen lung al companiei energetice OMV de a cumpăra gaze de la Gazprom, transmite Reuters.

Această decizie vine în contextul în care importurile de gaze rusești au crescut în ciuda preocupărilor cu privire la dependența excesivă de Rusia și la riscul de a fi afectată de instabilitatea din regiunea Ucrainei. Gewessler a subliniat că este necesară o diversificare urgentă a surselor de energie pentru a asigura securitatea energetică a Austriei.

Deși Austria a încercat să găsească furnizori alternativi de gaze naturale după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, cota importurilor de gaze rusești a atins un nou record de 98% în decembrie, în creștere față de 76% în luna anterioară.

Ministrul Gewessler a subliniat că piața energetică și companiile din domeniu trebuie să își asume responsabilitatea de a reduce dependența de gazul rusesc într-un ritm mai rapid. În acest sens, ministerul energiei a solicitat grupului de gândire economic Wifo să elaboreze un studiu până în vară privind impactul economic al încetării contractului cu Gazprom și pericolele persistenței dependenței de gazul rusesc.

Planurile ministerului includ și impunerea unor cerințe stricte companiilor care vând gaze în Austria pentru a reduce proporția de gaze rusești în mixul lor energetic. Aceste măsuri vor necesita sprijin parlamentar și vor fi supuse unei dezbateri politice viitoare.

Cu alegeri parlamentare programate în toamnă, implicarea partidelor politice în aceste planuri va fi esențială pentru determinarea direcției politicii energetice a Austriei în următorii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazpom #metan #austria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.