Autostrada spectaculoasă care va șterge granițele dintre România și Republica Moldova - anunțul CNAIR

Ministerul Transporturilor și CNAIR au anunțat că documentația pentru proiectarea și construcția Lotului 2 al Autostrăzii Unirii A8, pe segmentul Târgu Frumos – Lețcani, a fost transmisă spre publicare în SEAP. Directorul CNAIR, Irinel Scrișoteanu, a confirmat informația într-o postare pe Facebook, subliniind importanța acestui proiect pentru conectarea Moldovei și Republicii Moldova cu Transilvania și Europa.

Lotul 2 va avea o lungime de 28,6 km și va include 33 de poduri și pasaje care însumează 7,8 km, dar și două tuneluri. Vor fi construite și trei noduri rutiere la Podul Iloaiei, Lețcani și la conexiunea cu DN28. Valoarea estimată a proiectului este de aproximativ 5 miliarde de lei, iar finanțarea va proveni din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027.

Durata contractului va fi de 46 de luni, din care 10 luni sunt alocate etapei de proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. Termenul de depunere a ofertelor pentru acest lot este stabilit pentru 24 martie 2025. Proiectul face parte din Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, care se întinde pe o distanță totală de 93,2 km și va fi împărțită în cinci loturi.

Traseul va traversa județul Iași și va conecta localitățile Moțca, Pașcani, Târgu Frumos, Podu Iloaiei și municipiul Iași, urmând să se conecteze cu noul pod de la Ungheni, peste Prut. Irinel Scrișoteanu a mulțumit Consiliului Județean Iași și președintelui acestuia, Costel Alexe, pentru colaborarea în promovarea acestui proiect, subliniind că Autostrada Unirii reprezintă o prioritate strategică în Programul Investițional 2021-2030 al României.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cnair #traseu #autostrada

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.