Averea lui Rosian Vasiloi, noul-vechi șef de la Frontieră. Ce indica în declarație cu câțiva ani în urmă?

Rosian Vasiloi, din 10 august 2021, exercită din nou funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (PF). De data aceasta, a revenit la propunerea actualei ministre de Interne, Ana Revenco, din Guvernul condus de Natalia Gavriliță. Anterior, a exercitat aceeași funcție timp de circa cinci luni în Guvernul condus de Maia Sandu, actuala președintă de țară, între iulie și noiembrie 2019. Atunci, a și depus declarația de avere și interese personale, scrie Realitatea.md.

Astfel, potrivit declarației de avere semnată în august 2019, la angajare, Rosian Vasiloi a indicat un salariu de 12.653,80 lei de la IDIS Viitorul, 780 lei onorariu de la Institutul European de Studii Politice, 550 lei onorariu de la Radio Europa Liberă, 600 de euro onorariu de la Center for Army, Conversion and Disarmament Studies, 42.386,85 lei de la IDIS Viitorul pe contract de autor și 287.30 de dolari onorariu de la FRBNY-US ARMY Belgiumie. Venit din alte surse legale l-a declarat pe cel de la CNAS – o pensie de 113.771,67 lei.

Pe lângă asta, la secțiunea terenuri, a indicat patru de categoria agricol dobândite în 2014, dar și două apartamente, dobândite în 2008, prin contract de investiție. Ambele cu suprafața de 81,1 metri pătrați, o cota parte, având valoarea de 519.274 lei.

În această declarație de avere, a mai indicat și un autoturism marca Hyundai Sonata, anul fabricației 2013, dobândită în 2016, valoarea căruia este de 300.000 lei. A mai indicat câteva conturi bancare și datorii.

Un an mai târziu, a depus declarația de avere și interese personale la eliberare din funcție, care nu diferă de precedenta la secțiunile bunuri mobile și imobile decât doar la venituri. Declarase 13.000 de lei remunerare de la Parlament, 80.234 lei salariu de la PF, 2.196 de la IDIS Viitorul, 10.116 lei de la Stiling Prim SRL, dar și 14.013,26 lei onorariu de la TV8 și 1.800 de euro onorariu de la Center for Army, Conversion
and Disarmament Studies. La fel, de la CNAS a indicat că a ridicat 120.154 lei.

Rosian Vasiloi urmează să facă publică o nouă declarație de avere și interese personale actualizată, cum se întâmplă când accede în funcție un funcționar public.

În 1994 a absolvit Institutul Serviciului de Grăniceri din or. Moscova, Federaţia Rusă, specialitatea ofiţer al serviciului grăniceri. A făcut Colegiul European, Natolin Campus, Varşovia, Curs „Gestionarea Intergrată a frontierelor UE şi politici migraţionale” și Şcoala Naţională de Administrare Publică, Polonica, Curs SENSE.

Are o experinţă în domeniul managementului de frontieră de peste 20 de ani în diferite funcţii. După pensionare a activat timp de 3 ani în The Nonproliferation & Security Sector Strategic Business Unit of URS Federal Services International Inc. (URSFSII) şi AECOM (Arhitecture, Engineering, Construction, Operation and Management), o companie globală de proiectare și consultanță în proiecte, inclusiv şi din domeniul securităţii. Ulterior, 1 an a activat în cadrul Centrului OSCE din Bişkek, Kyrgyzstan.

A făcut parte și din echipa IDIS Viitorul ca expert în politici de securitate.

#rosian vasiloi #declarație de avere #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Clătitele sunt cel mai ieftin de preparat în Etiopia și cel mai scump în Coreea de Sud, arată un studiu al companiei de consultanță Strategy Partners, realizat în ajunul Masleniței. Rusia și Belarus se situează la mijlocul clasamentului.

Experții, citați de RBK, au calculat cât îl costă pe un turist prepararea unei clătite în diferite țări, pornind de la prețul unui set standard de ingrediente: 500 ml de lapte, 3 ouă, 200 g de făină, 30 g de zahăr, 30 g de unt și 2 g de sare.

Potrivit analizei, cele mai accesibile ingrediente sunt în Etiopia, aproximativ 1 leu moldovenesc pentru o clătită (4,8 ruble). Urmează: Egipt — circa 1,05 lei (5 ruble), Uzbekistan — aproximativ 1,13 lei (5,4 ruble), India — circa 1,21 lei (5,8 ruble) și Tadjikistan — aproximativ 1,23 lei (5,9 ruble). La polul opus se află Coreea de Sud, unde o clătită ajunge la circa 3,81 lei (18,3 ruble).

Topul celor mai scumpe continuă cu: Armenia — aproximativ 2,54 lei (12,2 ruble), China — circa 2,04 lei (9,8 ruble), Republica Moldova — aproximativ 1,94 lei (9,3 ruble),
Azerbaidjan — circa 1,84 lei (8,8 ruble), Rusia ocupă locul șase, cu aproximativ 1,82 lei per clătită (8,7 ruble), iar Belarus locul șapte — circa 1,27 lei (6,1 ruble).

Diferențele mari între țări sunt explicate prin mai mulți factori, spune Roman Samoilov, șef de proiect în cadrul Strategy Partners. În primul rând, contează nivelul veniturilor și prețurile generale din economie. În statele cu putere de cumpărare ridicată — precum Coreea de Sud — costurile cu munca, logistica și energia sunt mai mari, ceea ce se reflectă în prețurile alimentelor.

În țările cu venituri mai mici (Etiopia, Egipt, Uzbekistan), produsele de bază sunt mai ieftine nominal, însă ponderea cheltuielilor pentru hrană în bugetul populației este mai mare.

Un alt factor este reglementarea de stat. În Belarus, Rusia și Uzbekistan există mecanisme de control al prețurilor pentru produse social importante, ceea ce menține costurile relativ stabile.

Nu în ultimul rând, ingredientele sunt mai ieftine în țările cu sector dezvoltat de creștere a bovinelor de lapte și producție de cereale.