Averile celor mai bogați ruși au crescut cu 72 de miliarde de dolari în ultimul an

03 Apr. 2024, 09:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
03 Apr. 2024, 09:54 // Bani și Afaceri //  bani.md

Cei mai bogaţi oameni din Rusia au adăugat 72 de miliarde de dolari la averile lor în ultimul an, bogăţia lor colectivă totalizând 577 de miliarde de dolari, a anunţat marţi revista Forbes, potrivit căreia Vaghit Alekperov, fostul preşedinte al companiei petroliere Lukoil, are cea mai mare avere din Rusia, relatează Reuters.

În 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Forbes estimase averea totală a miliardarilor ruşi la 606 miliarde de dolari. Preţurile ridicate ale materiilor prime din ultimii doi ani şi creşterea economică a Rusiei, axată pe război şi care a amortizat impactul sancţiunilor occidentale, au ajutat la o revenire spre această cifră.

Mulţi miliardari ruşi au căzut sub incidenţa sancţiunilor occidentale, deoarece Occidentul a încercat să îl pedepsească pe preşedintele Vladimir Putin şi pe cei consideraţi apropiaţi acestuia pentru lansarea războiului din Ucraina. Averea lor totală scăzuse la 353 de miliarde de dolari în 2022.

Averea lui Alekperov a crescut la 28,6 miliarde de dolari de la 20,5 miliarde de dolari în ultimul an, potrivit Forbes. El a preluat primul loc în Rusia de la Andrei Melnicenko, aflat acum pe locul şapte, care şi-a făcut averea în domeniul îngrăşămintelor şi a cărui avere a scăzut de la 25,2 miliarde de dolari la 21,1 miliarde de dolari.

Leonid Mihelson, şeful producătorului rus de gaze naturale Novatek, este clasat pe locul al doilea de Forbes, averea sa crescând cu 5,8 miliarde de dolari, la 27,4 miliarde de dolari.

Forbes a precizat că în prezent, la nivel mondial, există mai mulţi miliardari decât oricând – 2.781. Alekperov se clasează pe locul 59 la nivel global.

“Sunt mai bogaţi ca niciodată, cu o valoare totală de 14.200 de miliarde de dolari, în creştere cu 2.000 de miliarde de dolari faţă de 2023”, a precizat Forbes despre bogaţii lumii.

Putin s-a lăudat în repetate rânduri cu eşecul sancţiunilor occidentale de a distruge economia rusă şi a subliniat că economia Rusiei a crescut mai rapid anul trecut – cu o creştere a PIB-ului de 3,6% – decât oricare dintre ţările din Grupul celor Şapte (G7), responsabile în mare parte pentru impunerea sancţiunilor.

Lăudându-se cu resurse naturale vaste, economia Rusiei şi-a revenit puternic după criza din 2022, dar creşterea se bazează în mare măsură pe producţia de arme şi muniţii, finanţată de stat, pentru războiul din Ucraina, mascând problemele care împiedică o îmbunătăţire a nivelului de trai al ruşilor.

În acest an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) se aşteaptă la o creştere a PIB-ului rusesc de 2,6%, dar anticipează vremuri grele pentru economie din cauza plecărilor de oameni şi a lipsei de tehnologie.

Oamenii de afaceri ruşi au beneficiat în special de exodul corporatist occidental, zeci de companii vânzând active la preţuri mici sau având operaţiunile lor din Rusia confiscate şi manageri locali instalaţi în loc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.