Averile celor mai bogați ruși au crescut cu 72 de miliarde de dolari în ultimul an

03 Apr. 2024, 09:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
03 Apr. 2024, 09:54 // Bani și Afaceri //  bani.md

Cei mai bogaţi oameni din Rusia au adăugat 72 de miliarde de dolari la averile lor în ultimul an, bogăţia lor colectivă totalizând 577 de miliarde de dolari, a anunţat marţi revista Forbes, potrivit căreia Vaghit Alekperov, fostul preşedinte al companiei petroliere Lukoil, are cea mai mare avere din Rusia, relatează Reuters.

În 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Forbes estimase averea totală a miliardarilor ruşi la 606 miliarde de dolari. Preţurile ridicate ale materiilor prime din ultimii doi ani şi creşterea economică a Rusiei, axată pe război şi care a amortizat impactul sancţiunilor occidentale, au ajutat la o revenire spre această cifră.

Mulţi miliardari ruşi au căzut sub incidenţa sancţiunilor occidentale, deoarece Occidentul a încercat să îl pedepsească pe preşedintele Vladimir Putin şi pe cei consideraţi apropiaţi acestuia pentru lansarea războiului din Ucraina. Averea lor totală scăzuse la 353 de miliarde de dolari în 2022.

Averea lui Alekperov a crescut la 28,6 miliarde de dolari de la 20,5 miliarde de dolari în ultimul an, potrivit Forbes. El a preluat primul loc în Rusia de la Andrei Melnicenko, aflat acum pe locul şapte, care şi-a făcut averea în domeniul îngrăşămintelor şi a cărui avere a scăzut de la 25,2 miliarde de dolari la 21,1 miliarde de dolari.

Leonid Mihelson, şeful producătorului rus de gaze naturale Novatek, este clasat pe locul al doilea de Forbes, averea sa crescând cu 5,8 miliarde de dolari, la 27,4 miliarde de dolari.

Forbes a precizat că în prezent, la nivel mondial, există mai mulţi miliardari decât oricând – 2.781. Alekperov se clasează pe locul 59 la nivel global.

“Sunt mai bogaţi ca niciodată, cu o valoare totală de 14.200 de miliarde de dolari, în creştere cu 2.000 de miliarde de dolari faţă de 2023”, a precizat Forbes despre bogaţii lumii.

Putin s-a lăudat în repetate rânduri cu eşecul sancţiunilor occidentale de a distruge economia rusă şi a subliniat că economia Rusiei a crescut mai rapid anul trecut – cu o creştere a PIB-ului de 3,6% – decât oricare dintre ţările din Grupul celor Şapte (G7), responsabile în mare parte pentru impunerea sancţiunilor.

Lăudându-se cu resurse naturale vaste, economia Rusiei şi-a revenit puternic după criza din 2022, dar creşterea se bazează în mare măsură pe producţia de arme şi muniţii, finanţată de stat, pentru războiul din Ucraina, mascând problemele care împiedică o îmbunătăţire a nivelului de trai al ruşilor.

În acest an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) se aşteaptă la o creştere a PIB-ului rusesc de 2,6%, dar anticipează vremuri grele pentru economie din cauza plecărilor de oameni şi a lipsei de tehnologie.

Oamenii de afaceri ruşi au beneficiat în special de exodul corporatist occidental, zeci de companii vânzând active la preţuri mici sau având operaţiunile lor din Rusia confiscate şi manageri locali instalaţi în loc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.