Averile celor mai bogați ruși au crescut cu 72 de miliarde de dolari în ultimul an

Cei mai bogaţi oameni din Rusia au adăugat 72 de miliarde de dolari la averile lor în ultimul an, bogăţia lor colectivă totalizând 577 de miliarde de dolari, a anunţat marţi revista Forbes, potrivit căreia Vaghit Alekperov, fostul preşedinte al companiei petroliere Lukoil, are cea mai mare avere din Rusia, relatează Reuters.

În 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Forbes estimase averea totală a miliardarilor ruşi la 606 miliarde de dolari. Preţurile ridicate ale materiilor prime din ultimii doi ani şi creşterea economică a Rusiei, axată pe război şi care a amortizat impactul sancţiunilor occidentale, au ajutat la o revenire spre această cifră.

Mulţi miliardari ruşi au căzut sub incidenţa sancţiunilor occidentale, deoarece Occidentul a încercat să îl pedepsească pe preşedintele Vladimir Putin şi pe cei consideraţi apropiaţi acestuia pentru lansarea războiului din Ucraina. Averea lor totală scăzuse la 353 de miliarde de dolari în 2022.

Averea lui Alekperov a crescut la 28,6 miliarde de dolari de la 20,5 miliarde de dolari în ultimul an, potrivit Forbes. El a preluat primul loc în Rusia de la Andrei Melnicenko, aflat acum pe locul şapte, care şi-a făcut averea în domeniul îngrăşămintelor şi a cărui avere a scăzut de la 25,2 miliarde de dolari la 21,1 miliarde de dolari.

Leonid Mihelson, şeful producătorului rus de gaze naturale Novatek, este clasat pe locul al doilea de Forbes, averea sa crescând cu 5,8 miliarde de dolari, la 27,4 miliarde de dolari.

Forbes a precizat că în prezent, la nivel mondial, există mai mulţi miliardari decât oricând – 2.781. Alekperov se clasează pe locul 59 la nivel global.

“Sunt mai bogaţi ca niciodată, cu o valoare totală de 14.200 de miliarde de dolari, în creştere cu 2.000 de miliarde de dolari faţă de 2023”, a precizat Forbes despre bogaţii lumii.

Putin s-a lăudat în repetate rânduri cu eşecul sancţiunilor occidentale de a distruge economia rusă şi a subliniat că economia Rusiei a crescut mai rapid anul trecut – cu o creştere a PIB-ului de 3,6% – decât oricare dintre ţările din Grupul celor Şapte (G7), responsabile în mare parte pentru impunerea sancţiunilor.

Lăudându-se cu resurse naturale vaste, economia Rusiei şi-a revenit puternic după criza din 2022, dar creşterea se bazează în mare măsură pe producţia de arme şi muniţii, finanţată de stat, pentru războiul din Ucraina, mascând problemele care împiedică o îmbunătăţire a nivelului de trai al ruşilor.

În acest an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) se aşteaptă la o creştere a PIB-ului rusesc de 2,6%, dar anticipează vremuri grele pentru economie din cauza plecărilor de oameni şi a lipsei de tehnologie.

Oamenii de afaceri ruşi au beneficiat în special de exodul corporatist occidental, zeci de companii vânzând active la preţuri mici sau având operaţiunile lor din Rusia confiscate şi manageri locali instalaţi în loc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#oligarhi #ruși #bogatie #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.