Averile celor mai bogați ruși au crescut cu 72 de miliarde de dolari în ultimul an

Cei mai bogaţi oameni din Rusia au adăugat 72 de miliarde de dolari la averile lor în ultimul an, bogăţia lor colectivă totalizând 577 de miliarde de dolari, a anunţat marţi revista Forbes, potrivit căreia Vaghit Alekperov, fostul preşedinte al companiei petroliere Lukoil, are cea mai mare avere din Rusia, relatează Reuters.

În 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Forbes estimase averea totală a miliardarilor ruşi la 606 miliarde de dolari. Preţurile ridicate ale materiilor prime din ultimii doi ani şi creşterea economică a Rusiei, axată pe război şi care a amortizat impactul sancţiunilor occidentale, au ajutat la o revenire spre această cifră.

Mulţi miliardari ruşi au căzut sub incidenţa sancţiunilor occidentale, deoarece Occidentul a încercat să îl pedepsească pe preşedintele Vladimir Putin şi pe cei consideraţi apropiaţi acestuia pentru lansarea războiului din Ucraina. Averea lor totală scăzuse la 353 de miliarde de dolari în 2022.

Averea lui Alekperov a crescut la 28,6 miliarde de dolari de la 20,5 miliarde de dolari în ultimul an, potrivit Forbes. El a preluat primul loc în Rusia de la Andrei Melnicenko, aflat acum pe locul şapte, care şi-a făcut averea în domeniul îngrăşămintelor şi a cărui avere a scăzut de la 25,2 miliarde de dolari la 21,1 miliarde de dolari.

Leonid Mihelson, şeful producătorului rus de gaze naturale Novatek, este clasat pe locul al doilea de Forbes, averea sa crescând cu 5,8 miliarde de dolari, la 27,4 miliarde de dolari.

Forbes a precizat că în prezent, la nivel mondial, există mai mulţi miliardari decât oricând – 2.781. Alekperov se clasează pe locul 59 la nivel global.

“Sunt mai bogaţi ca niciodată, cu o valoare totală de 14.200 de miliarde de dolari, în creştere cu 2.000 de miliarde de dolari faţă de 2023”, a precizat Forbes despre bogaţii lumii.

Putin s-a lăudat în repetate rânduri cu eşecul sancţiunilor occidentale de a distruge economia rusă şi a subliniat că economia Rusiei a crescut mai rapid anul trecut – cu o creştere a PIB-ului de 3,6% – decât oricare dintre ţările din Grupul celor Şapte (G7), responsabile în mare parte pentru impunerea sancţiunilor.

Lăudându-se cu resurse naturale vaste, economia Rusiei şi-a revenit puternic după criza din 2022, dar creşterea se bazează în mare măsură pe producţia de arme şi muniţii, finanţată de stat, pentru războiul din Ucraina, mascând problemele care împiedică o îmbunătăţire a nivelului de trai al ruşilor.

În acest an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) se aşteaptă la o creştere a PIB-ului rusesc de 2,6%, dar anticipează vremuri grele pentru economie din cauza plecărilor de oameni şi a lipsei de tehnologie.

Oamenii de afaceri ruşi au beneficiat în special de exodul corporatist occidental, zeci de companii vânzând active la preţuri mici sau având operaţiunile lor din Rusia confiscate şi manageri locali instalaţi în loc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#oligarhi #ruși #bogatie #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.