Averile celor mai bogați ruși au crescut cu 72 de miliarde de dolari în ultimul an

Cei mai bogaţi oameni din Rusia au adăugat 72 de miliarde de dolari la averile lor în ultimul an, bogăţia lor colectivă totalizând 577 de miliarde de dolari, a anunţat marţi revista Forbes, potrivit căreia Vaghit Alekperov, fostul preşedinte al companiei petroliere Lukoil, are cea mai mare avere din Rusia, relatează Reuters.

În 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Forbes estimase averea totală a miliardarilor ruşi la 606 miliarde de dolari. Preţurile ridicate ale materiilor prime din ultimii doi ani şi creşterea economică a Rusiei, axată pe război şi care a amortizat impactul sancţiunilor occidentale, au ajutat la o revenire spre această cifră.

Mulţi miliardari ruşi au căzut sub incidenţa sancţiunilor occidentale, deoarece Occidentul a încercat să îl pedepsească pe preşedintele Vladimir Putin şi pe cei consideraţi apropiaţi acestuia pentru lansarea războiului din Ucraina. Averea lor totală scăzuse la 353 de miliarde de dolari în 2022.

Averea lui Alekperov a crescut la 28,6 miliarde de dolari de la 20,5 miliarde de dolari în ultimul an, potrivit Forbes. El a preluat primul loc în Rusia de la Andrei Melnicenko, aflat acum pe locul şapte, care şi-a făcut averea în domeniul îngrăşămintelor şi a cărui avere a scăzut de la 25,2 miliarde de dolari la 21,1 miliarde de dolari.

Leonid Mihelson, şeful producătorului rus de gaze naturale Novatek, este clasat pe locul al doilea de Forbes, averea sa crescând cu 5,8 miliarde de dolari, la 27,4 miliarde de dolari.

Forbes a precizat că în prezent, la nivel mondial, există mai mulţi miliardari decât oricând – 2.781. Alekperov se clasează pe locul 59 la nivel global.

“Sunt mai bogaţi ca niciodată, cu o valoare totală de 14.200 de miliarde de dolari, în creştere cu 2.000 de miliarde de dolari faţă de 2023”, a precizat Forbes despre bogaţii lumii.

Putin s-a lăudat în repetate rânduri cu eşecul sancţiunilor occidentale de a distruge economia rusă şi a subliniat că economia Rusiei a crescut mai rapid anul trecut – cu o creştere a PIB-ului de 3,6% – decât oricare dintre ţările din Grupul celor Şapte (G7), responsabile în mare parte pentru impunerea sancţiunilor.

Lăudându-se cu resurse naturale vaste, economia Rusiei şi-a revenit puternic după criza din 2022, dar creşterea se bazează în mare măsură pe producţia de arme şi muniţii, finanţată de stat, pentru războiul din Ucraina, mascând problemele care împiedică o îmbunătăţire a nivelului de trai al ruşilor.

În acest an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) se aşteaptă la o creştere a PIB-ului rusesc de 2,6%, dar anticipează vremuri grele pentru economie din cauza plecărilor de oameni şi a lipsei de tehnologie.

Oamenii de afaceri ruşi au beneficiat în special de exodul corporatist occidental, zeci de companii vânzând active la preţuri mici sau având operaţiunile lor din Rusia confiscate şi manageri locali instalaţi în loc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#oligarhi #ruși #bogatie #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.