Avertisment apocaliptic de la omul care a creat ChatGPT: ”Îmi este frică de ce va urma, este o problemă masivă”

Inteligenţa artificială este privită cu teamă pentru felul în care poate poate impacta alegerile electorale din viitorul apropiat. Însă atunci când Sam Altman, omul din spatele ChatGPT, a fost întrebat ce părere are despre această posibilitate, el a părut să fie mai preocupat de altă problemă: impactul AI asupra economiei, scrie Bloomberg.

„Îmi este frică de viteza şi magnitutdinea pe care AI o poate avea în sfera socio-economică. Cred că lumea încă nu realizează cu ce se confruntă” a declarat Sam Altman.
CEO-ul OpenAI a atras atenţia că temerile oamenilor privind pierderea locurilor de muncă s-au mai diminuat faţă de anul trecut, dar că vigilenţa trebuie păstrată pentru că posibilitatea dispariţiei a milioane de locuri de muncă este reală.

„Mă tem că lumea nu ia în serios efectul inteligenţei artificiale asupra economiei, iar asta va crea o problemă reală în viitor” a mai declarat Altman.

Noi cercetări dezvăluie măsura în care AI poate perturba economia. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional de la începutul acestui an a constatat că tehnologia poate afecta aproximativ 60% din locurile de muncă din economiile avansate.

Aproximativ jumătate din aceste locuri de muncă pot fi automatizate, ceea ce ar putea duce la mai puţine angajări şi la scăderea salariilor. Aproape 12 milioane de angajaţi din SUA ar putea fi nevoiţi să îşi schimbe locul de muncă până în 2030, potrivit unui studiu separat al McKinsey.

Angajaţii par să simtă deja efectele AI asupra propriului job. Unii directori executivi spun că şi-au înlocuit personalul cu un chatbot cu inteligenţă artificială, iar unii profesionişti au declarat că au pierdut locuri de muncă în favoarea unor instrumente precum ChatGPT.
Cei mai optimişti dintre angajaţi sunt de părere că tehnologia este fantastică dacă este utilizată corect pentru că poate creşte productivitatea şi ajută la economisirea timpului.

Cu toate acestea Altman rămâne îngrijorat de impactul AI pe piaţa muncii. Anul trecut, el a declarat într-un interviu pentru CNBC că este „puţin speriat” de ChatGPT, avertizând că apariţia companiei sale ar putea însemna sfârşitul pentru foarte multe joburi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avertisment #tehnologie #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană FLYONE a contestat deciziile din 22 iunie 2026 ale Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) și ale Agenției Servicii Publice (ASP), solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive impuse.

FLYONE avertizează că astfel de măsuri administrative transmit un semnal de incertitudine întregului mediu de afaceri, afectează climatul investițional din țară și generează riscuri pentru stabilitatea economică și predictibilitatea cadrului de afaceri local și străin.

În cererea depusă, compania arată că actul CEIISS se bazează pe Legea securității statului nr. 618/1995, abrogată în octombrie 2025. De asemenea, analiza dosarului a durat un an, depășind termenul legal de 45 de zile, și s-a aplicat o prevedere referitoare la schimbarea controlului care a fost abrogată de Parlament în aprilie 2025.

Compania și acționarii săi nu au fost audiați înainte de emiterea deciziei și nu au primit textul integral și motivat al acesteia, iar autoritățile au publicat doar un extras cenzurat. Totodată, potrivit Legii nr. 174/2021, operatorii aerieni nu fac obiectul examinării de securitate dacă nu desfășoară concomitent proiectare, producție și întreținere de aeronave, iar includerea în anexa unui Ordin SIS reprezintă o măsură de supraveghere, fără o constatare de vinovăție.

FLYONE solicită suspendarea și anularea actelor administrative menționate. Compania își dorește să evite orice litigiu și să mențină un dialog deschis cu autoritățile pentru clarificarea tuturor aspectelor legale și furnizarea transparentă a datelor de interes public. Totuși, în cazul în care deciziile nu vor fi revizuite pe cale administrativă, FLYONE se va adresa instanțelor naționale și internaționale (inclusiv CEDO) pentru repararea daunelor.

Înființată în 2015 cu capital privat autohton, compania operează zboruri de pasageri din Republica Moldova. În 2025, FLYONE a plătit peste 140,5 milioane de lei în impozite și taxe la bugetul de stat, alături de 340 de milioane de lei achitate către Autoritatea Aeronautică Civilă, Aeroportul Internațional Chișinău și serviciile de navigație aeriană. În același an, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 4,49 miliarde de lei și active de 1,59 miliarde de lei.

Mircea Maleca, Director General FLYONE, susține: „FLYONE nu este doar o companie aeriană din Republica Moldova, ci face parte din cel mai mare grup aviatic din Balcani. Grupul operează 29 de aeronave, transportă anual peste 3 milioane de pasageri, înregistrează o cifră de afaceri de peste 700 de milioane de dolari SUA și contribuie anual cu peste 30 de milioane de dolari SUA la bugetele statelor în care activează. Tocmai de aceea, considerăm că predictibilitatea, respectarea cadrului legal și securitatea investițiilor sunt esențiale pentru încrederea investitorilor și dezvoltarea mediului de afaceri.”

#flyone