Avertisment apocaliptic de la omul care a creat ChatGPT: ”Îmi este frică de ce va urma, este o problemă masivă”

Inteligenţa artificială este privită cu teamă pentru felul în care poate poate impacta alegerile electorale din viitorul apropiat. Însă atunci când Sam Altman, omul din spatele ChatGPT, a fost întrebat ce părere are despre această posibilitate, el a părut să fie mai preocupat de altă problemă: impactul AI asupra economiei, scrie Bloomberg.

„Îmi este frică de viteza şi magnitutdinea pe care AI o poate avea în sfera socio-economică. Cred că lumea încă nu realizează cu ce se confruntă” a declarat Sam Altman.
CEO-ul OpenAI a atras atenţia că temerile oamenilor privind pierderea locurilor de muncă s-au mai diminuat faţă de anul trecut, dar că vigilenţa trebuie păstrată pentru că posibilitatea dispariţiei a milioane de locuri de muncă este reală.

„Mă tem că lumea nu ia în serios efectul inteligenţei artificiale asupra economiei, iar asta va crea o problemă reală în viitor” a mai declarat Altman.

Noi cercetări dezvăluie măsura în care AI poate perturba economia. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional de la începutul acestui an a constatat că tehnologia poate afecta aproximativ 60% din locurile de muncă din economiile avansate.

Aproximativ jumătate din aceste locuri de muncă pot fi automatizate, ceea ce ar putea duce la mai puţine angajări şi la scăderea salariilor. Aproape 12 milioane de angajaţi din SUA ar putea fi nevoiţi să îşi schimbe locul de muncă până în 2030, potrivit unui studiu separat al McKinsey.

Angajaţii par să simtă deja efectele AI asupra propriului job. Unii directori executivi spun că şi-au înlocuit personalul cu un chatbot cu inteligenţă artificială, iar unii profesionişti au declarat că au pierdut locuri de muncă în favoarea unor instrumente precum ChatGPT.
Cei mai optimişti dintre angajaţi sunt de părere că tehnologia este fantastică dacă este utilizată corect pentru că poate creşte productivitatea şi ajută la economisirea timpului.

Cu toate acestea Altman rămâne îngrijorat de impactul AI pe piaţa muncii. Anul trecut, el a declarat într-un interviu pentru CNBC că este „puţin speriat” de ChatGPT, avertizând că apariţia companiei sale ar putea însemna sfârşitul pentru foarte multe joburi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avertisment #tehnologie #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue