Avertisment apocaliptic de la omul care a creat ChatGPT: ”Îmi este frică de ce va urma, este o problemă masivă”

Inteligenţa artificială este privită cu teamă pentru felul în care poate poate impacta alegerile electorale din viitorul apropiat. Însă atunci când Sam Altman, omul din spatele ChatGPT, a fost întrebat ce părere are despre această posibilitate, el a părut să fie mai preocupat de altă problemă: impactul AI asupra economiei, scrie Bloomberg.

„Îmi este frică de viteza şi magnitutdinea pe care AI o poate avea în sfera socio-economică. Cred că lumea încă nu realizează cu ce se confruntă” a declarat Sam Altman.
CEO-ul OpenAI a atras atenţia că temerile oamenilor privind pierderea locurilor de muncă s-au mai diminuat faţă de anul trecut, dar că vigilenţa trebuie păstrată pentru că posibilitatea dispariţiei a milioane de locuri de muncă este reală.

„Mă tem că lumea nu ia în serios efectul inteligenţei artificiale asupra economiei, iar asta va crea o problemă reală în viitor” a mai declarat Altman.

Noi cercetări dezvăluie măsura în care AI poate perturba economia. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional de la începutul acestui an a constatat că tehnologia poate afecta aproximativ 60% din locurile de muncă din economiile avansate.

Aproximativ jumătate din aceste locuri de muncă pot fi automatizate, ceea ce ar putea duce la mai puţine angajări şi la scăderea salariilor. Aproape 12 milioane de angajaţi din SUA ar putea fi nevoiţi să îşi schimbe locul de muncă până în 2030, potrivit unui studiu separat al McKinsey.

Angajaţii par să simtă deja efectele AI asupra propriului job. Unii directori executivi spun că şi-au înlocuit personalul cu un chatbot cu inteligenţă artificială, iar unii profesionişti au declarat că au pierdut locuri de muncă în favoarea unor instrumente precum ChatGPT.
Cei mai optimişti dintre angajaţi sunt de părere că tehnologia este fantastică dacă este utilizată corect pentru că poate creşte productivitatea şi ajută la economisirea timpului.

Cu toate acestea Altman rămâne îngrijorat de impactul AI pe piaţa muncii. Anul trecut, el a declarat într-un interviu pentru CNBC că este „puţin speriat” de ChatGPT, avertizând că apariţia companiei sale ar putea însemna sfârşitul pentru foarte multe joburi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avertisment #tehnologie #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Uniunea Europeană a intrat în vigoare o nouă regulă care interzice marilor companii să distrugă hainele, încălțămintea și accesoriile rămase nevândute. Măsura face parte din strategia UE de reducere a risipei și de protejare a mediului.

De acum înainte, firmele vor trebui să găsească soluții pentru produsele care nu se vând, precum revânzarea, donarea, recondiționarea sau reutilizarea acestora. Distrugerea va fi permisă doar în situații excepționale, cum ar fi atunci când produsele sunt deteriorate, prezintă riscuri pentru consumatori, sunt contrafăcute sau încalcă drepturi de proprietate intelectuală.

Companiile care vor recurge la această măsură vor fi obligate să justifice decizia și să păstreze documentele care demonstrează motivele distrugerii timp de cinci ani. În plus, începând din februarie 2027, acestea vor trebui să raporteze într-un format unic la nivel european câte produse au distrus și din ce motive.

Noile reguli fac parte din Regulamentul european privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR), adoptat pentru a reduce cantitatea de deșeuri textile generate anual în Uniunea Europeană.

Potrivit Comisiei Europene, între 4% și 9% din produsele textile nevândute sunt distruse înainte de a fi purtate, iar această practică generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂ în fiecare an.

Regulile se aplică, deocamdată, marilor companii, însă din iulie 2030 obligațiile vor fi extinse și la întreprinderile mijlocii.

Executivul european consideră că noile măsuri vor încuraja companiile să își gestioneze mai eficient stocurile, să reducă retururile și să dezvolte modele de afaceri bazate pe economie circulară, în care produsele sunt reparate, reutilizate sau revândute, în loc să fie eliminate.