Avertisment apocaliptic de la omul care a creat ChatGPT: ”Îmi este frică de ce va urma, este o problemă masivă”

Inteligenţa artificială este privită cu teamă pentru felul în care poate poate impacta alegerile electorale din viitorul apropiat. Însă atunci când Sam Altman, omul din spatele ChatGPT, a fost întrebat ce părere are despre această posibilitate, el a părut să fie mai preocupat de altă problemă: impactul AI asupra economiei, scrie Bloomberg.

„Îmi este frică de viteza şi magnitutdinea pe care AI o poate avea în sfera socio-economică. Cred că lumea încă nu realizează cu ce se confruntă” a declarat Sam Altman.
CEO-ul OpenAI a atras atenţia că temerile oamenilor privind pierderea locurilor de muncă s-au mai diminuat faţă de anul trecut, dar că vigilenţa trebuie păstrată pentru că posibilitatea dispariţiei a milioane de locuri de muncă este reală.

„Mă tem că lumea nu ia în serios efectul inteligenţei artificiale asupra economiei, iar asta va crea o problemă reală în viitor” a mai declarat Altman.

Noi cercetări dezvăluie măsura în care AI poate perturba economia. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional de la începutul acestui an a constatat că tehnologia poate afecta aproximativ 60% din locurile de muncă din economiile avansate.

Aproximativ jumătate din aceste locuri de muncă pot fi automatizate, ceea ce ar putea duce la mai puţine angajări şi la scăderea salariilor. Aproape 12 milioane de angajaţi din SUA ar putea fi nevoiţi să îşi schimbe locul de muncă până în 2030, potrivit unui studiu separat al McKinsey.

Angajaţii par să simtă deja efectele AI asupra propriului job. Unii directori executivi spun că şi-au înlocuit personalul cu un chatbot cu inteligenţă artificială, iar unii profesionişti au declarat că au pierdut locuri de muncă în favoarea unor instrumente precum ChatGPT.
Cei mai optimişti dintre angajaţi sunt de părere că tehnologia este fantastică dacă este utilizată corect pentru că poate creşte productivitatea şi ajută la economisirea timpului.

Cu toate acestea Altman rămâne îngrijorat de impactul AI pe piaţa muncii. Anul trecut, el a declarat într-un interviu pentru CNBC că este „puţin speriat” de ChatGPT, avertizând că apariţia companiei sale ar putea însemna sfârşitul pentru foarte multe joburi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avertisment #tehnologie #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova pregătește realizarea mai multor proiecte majore de transport pentru a-și îmbunătăți conexiunile cu Uniunea Europeană. Peste 200 de kilometri de drumuri urmează să fie modernizați, este planificată construcția drumului Iași–Chișinău–Odesa, iar căile ferate moldovenești vor fi conectate la rețeaua UE. Printre proiectele strategice se numără și modernizarea centurii Chișinăului, electrificarea liniei feroviare Chișinău–Ungheni și construcția unui terminal multimodal de mărfuri în capitală.

Investițiile sunt susținute de Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) și urmăresc ca deplasarea oamenilor și transportul mărfurilor să devină mai rapide și mai sigure, iar companiile din Republica Moldova să aibă un acces mai ușor la piețele europene. Un rol important îl are Planul de Creștere pentru Moldova, prin care Uniunea Europeană oferă țării un sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro până în 2027. Până în prezent, peste 500 de milioane de euro au fost deja debursate pentru reforme și investiții în sectoare-cheie, inclusiv în transport.

„Planul de Creștere pentru Moldova reflectă angajamentul Uniunii Europene de a sprijini reformele și investițiile necesare pentru dezvoltarea țării. O infrastructură modernă pentru Moldova este o parte esențială a acestui efort, întrucât contribuie la conectarea țării la rețelele europene și la consolidarea economiei”, a declarat ambasadoarea UE în Republica Moldova, Iwona Piórko.

Pe lângă proiectele rutiere și feroviare, sunt prevăzute sisteme inteligente de transport și programe pentru creșterea siguranței rutiere. Aproximativ 7,7 milioane de euro sunt destinate reformelor în domeniul transporturilor și consolidării rezilienței economice.

Unul dintre obiective este și conectarea Republicii Moldova la Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), sistemul care leagă orașe, porturi și centre economice din Europa prin drumuri, căi ferate, rute maritime și huburi logistice. Integrarea în această rețea oferă acces la principalele coridoare europene și la noi oportunități de finanțare pentru infrastructură și ar urma să faciliteze comerțul și atragerea investițiilor.

„Investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru o economie mai competitivă și mai bine conectată la piețele europene. Prin proiectele pe care le sprijinim, Republica Moldova face pași concreți spre integrarea în rețelele europene și spre crearea unor oportunități reale de dezvoltare”, a declarat Alberto Carlei, șeful reprezentanței Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova.

Mai multe dintre proiectele pregătite beneficiază de sprijin prin Facilitatea pentru Investiții în Conectivitate în Parteneriatul Estic (EPIC), finanțată de UE și BEI. Facilitatea oferă expertiză pentru pregătirea proiectelor, astfel încât acestea să respecte standardele europene și să poată obține finanțare. Printre proiectele de referință se numără modernizarea sectoarelor 4–6 ale centurii Chișinăului, a traseului M3, care leagă capitala de portul de la Dunăre, și a traseului R7, important pentru conexiunile Republicii Moldova cu Ucraina și România.

Un alt proiect strategic vizează linia feroviară Chișinău–Ungheni. Aceasta urmează să devină prima cale ferată electrificată din Republica Moldova și să fie construită la standarde europene. Totodată, este pregătită construcția unui terminal multimodal de mărfuri la Chișinău.

EPIC a fost lansată în 2022 de Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială. Inițiativa are drept scop îmbunătățirea conectivității în regiunea Parteneriatului Estic și dintre aceasta și Uniunea Europeană.