Avertisment apocaliptic de la omul care a creat ChatGPT: ”Îmi este frică de ce va urma, este o problemă masivă”

Inteligenţa artificială este privită cu teamă pentru felul în care poate poate impacta alegerile electorale din viitorul apropiat. Însă atunci când Sam Altman, omul din spatele ChatGPT, a fost întrebat ce părere are despre această posibilitate, el a părut să fie mai preocupat de altă problemă: impactul AI asupra economiei, scrie Bloomberg.

„Îmi este frică de viteza şi magnitutdinea pe care AI o poate avea în sfera socio-economică. Cred că lumea încă nu realizează cu ce se confruntă” a declarat Sam Altman.
CEO-ul OpenAI a atras atenţia că temerile oamenilor privind pierderea locurilor de muncă s-au mai diminuat faţă de anul trecut, dar că vigilenţa trebuie păstrată pentru că posibilitatea dispariţiei a milioane de locuri de muncă este reală.

„Mă tem că lumea nu ia în serios efectul inteligenţei artificiale asupra economiei, iar asta va crea o problemă reală în viitor” a mai declarat Altman.

Noi cercetări dezvăluie măsura în care AI poate perturba economia. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional de la începutul acestui an a constatat că tehnologia poate afecta aproximativ 60% din locurile de muncă din economiile avansate.

Aproximativ jumătate din aceste locuri de muncă pot fi automatizate, ceea ce ar putea duce la mai puţine angajări şi la scăderea salariilor. Aproape 12 milioane de angajaţi din SUA ar putea fi nevoiţi să îşi schimbe locul de muncă până în 2030, potrivit unui studiu separat al McKinsey.

Angajaţii par să simtă deja efectele AI asupra propriului job. Unii directori executivi spun că şi-au înlocuit personalul cu un chatbot cu inteligenţă artificială, iar unii profesionişti au declarat că au pierdut locuri de muncă în favoarea unor instrumente precum ChatGPT.
Cei mai optimişti dintre angajaţi sunt de părere că tehnologia este fantastică dacă este utilizată corect pentru că poate creşte productivitatea şi ajută la economisirea timpului.

Cu toate acestea Altman rămâne îngrijorat de impactul AI pe piaţa muncii. Anul trecut, el a declarat într-un interviu pentru CNBC că este „puţin speriat” de ChatGPT, avertizând că apariţia companiei sale ar putea însemna sfârşitul pentru foarte multe joburi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avertisment #tehnologie #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sucurile cu mai puțin zahăr, mai multe fructe în gemuri și reguli noi pentru etichetele produselor alimentare. Acestea sunt câteva dintre schimbările pregătite într-un proiect de hotărâre a Guvernului, care modifică standardele de calitate pentru sucuri, nectaruri, gemuri și produse lactate din Republica Moldova.

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea oficială a categoriei „suc de fructe cu zaharuri reduse”. Potrivit documentului, aceste produse vor trebui să conțină cu cel puțin 30% mai puține zaharuri naturale decât un suc obișnuit, fără să-și piardă gustul sau proprietățile esențiale.

Proiectul prevede și reguli noi pentru nectarurile de fructe. Astfel, producătorii vor putea adăuga zahăr sau miere în proporții diferite, de la 10% până la 20%, în funcție de categoria produsului.

În același timp, autoritățile vor să înăsprească regulile privind etichetarea. Producătorii nu vor mai putea folosi mențiuni precum „fără zahăr adăugat” dacă produsul conține îndulcitori sau alte tipuri de zahăr adăugat. Dacă produsul nu are deloc adaos de zahăr, eticheta va trebui să indice clar că acesta „conține zaharuri prezente în mod natural”.

Schimbări importante sunt prevăzute și pentru gemuri și jeleuri. Noile reguli stabilesc cantități minime mai mari de fructe folosite la preparare: minimum 450 de grame de fructe la un kilogram de produs în majoritatea cazurilor și 500 de grame pentru gemurile de calitate superioară. Pentru anumite fructe, precum coacăzele, măceșele sau gutuile, limitele vor fi diferite.

În plus, termenul „marmeladă” va fi asociat explicit produselor din citrice, pentru a evita confuziile în rândul consumatorilor.

O altă noutate este introducerea denumirii oficiale „apă de nucă de cocos”, care va putea fi utilizată pentru produsul extras direct din nuca de cocos.

Modificări sunt prevăzute și pentru produsele lactate. De exemplu, pentru anumite tipuri de lapte condensat, conținutul minim de grăsime va fi redus de la 9% la 7,5%, iar conținutul total de substanță uscată din lapte va scădea de la 31% la 25%.

Autoritățile susțin că noile reguli sunt necesare pentru alinierea la standardele Uniunii Europene și pentru a răspunde cererii tot mai mari pentru produse mai sănătoase și etichete mai transparente.

Noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 12 luni după publicarea în Monitorul Oficial.