Avertisment apocaliptic de la omul care a creat ChatGPT: ”Îmi este frică de ce va urma, este o problemă masivă”

Inteligenţa artificială este privită cu teamă pentru felul în care poate poate impacta alegerile electorale din viitorul apropiat. Însă atunci când Sam Altman, omul din spatele ChatGPT, a fost întrebat ce părere are despre această posibilitate, el a părut să fie mai preocupat de altă problemă: impactul AI asupra economiei, scrie Bloomberg.

„Îmi este frică de viteza şi magnitutdinea pe care AI o poate avea în sfera socio-economică. Cred că lumea încă nu realizează cu ce se confruntă” a declarat Sam Altman.
CEO-ul OpenAI a atras atenţia că temerile oamenilor privind pierderea locurilor de muncă s-au mai diminuat faţă de anul trecut, dar că vigilenţa trebuie păstrată pentru că posibilitatea dispariţiei a milioane de locuri de muncă este reală.

„Mă tem că lumea nu ia în serios efectul inteligenţei artificiale asupra economiei, iar asta va crea o problemă reală în viitor” a mai declarat Altman.

Noi cercetări dezvăluie măsura în care AI poate perturba economia. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional de la începutul acestui an a constatat că tehnologia poate afecta aproximativ 60% din locurile de muncă din economiile avansate.

Aproximativ jumătate din aceste locuri de muncă pot fi automatizate, ceea ce ar putea duce la mai puţine angajări şi la scăderea salariilor. Aproape 12 milioane de angajaţi din SUA ar putea fi nevoiţi să îşi schimbe locul de muncă până în 2030, potrivit unui studiu separat al McKinsey.

Angajaţii par să simtă deja efectele AI asupra propriului job. Unii directori executivi spun că şi-au înlocuit personalul cu un chatbot cu inteligenţă artificială, iar unii profesionişti au declarat că au pierdut locuri de muncă în favoarea unor instrumente precum ChatGPT.
Cei mai optimişti dintre angajaţi sunt de părere că tehnologia este fantastică dacă este utilizată corect pentru că poate creşte productivitatea şi ajută la economisirea timpului.

Cu toate acestea Altman rămâne îngrijorat de impactul AI pe piaţa muncii. Anul trecut, el a declarat într-un interviu pentru CNBC că este „puţin speriat” de ChatGPT, avertizând că apariţia companiei sale ar putea însemna sfârşitul pentru foarte multe joburi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avertisment #tehnologie #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Achizițiile Energocom de energie electrică de la producătorii autohtoni s-au redus de aproape trei ori în primele șapte luni ale anului 2026. Compania a cumpărat circa 209.200 MWh de energie locală în ianuarie, dar numai aproximativ 76.400 MWh în iulie, arată calculele BANI.MD efectuate în baza datelor publicate de furnizorul central de energie.

Diferența este de aproximativ 132.800 MWh, echivalentul unei scăderi de 63,5%. În aceeași perioadă, volumul total al achizițiilor Energocom s-a redus cu circa 35%, de la 478.233 MWh în ianuarie la 308.868 MWh în iulie. Astfel, achizițiile de energie autohtonă au scăzut aproape de două ori mai rapid decât necesarul total acoperit de companie.

Ponderea energiei locale în portofoliul Energocom a coborât de la 43,75% în ianuarie la numai 24,74% în iulie, o diminuare de 19 puncte procentuale. În sens opus, ponderea energiei procurate prin contracte bilaterale a crescut de la 29,36% la 57,33%.

Calculată în volume, energia cumpărată prin contracte bilaterale a crescut de la aproximativ 140.400 MWh în ianuarie la peste 177.000 MWh în iulie, adică cu circa 26%, în pofida reducerii consumului total.

într-un răspuns pentru BANI.MD, Energocom respinge însă ideea că ar fi decis să înlocuiască energia produsă în Republica Moldova cu electricitate importată. Compania explică reducerea prin caracterul sezonier al activității centralelor electrice de termoficare.

În sezonul rece, CET-urile produc simultan energie termică și electrică, având o pondere mai mare în producția locală. Vara, după încheierea sezonului de încălzire, activitatea centralelor se reduce semnificativ, iar pe piață ajunge o cantitate mai mică de energie electrică autohtonă.

Un alt factor invocat este schimbarea regulilor pieței. Din 1 iulie 2026, producătorii locali își tranzacționează energia pe piața liberă, prin intermediul OPEM. În cadrul obligației de serviciu public, Energocom susține că achiziționează energia locală disponibilă care nu a fost vândută pe această piață.

Deficitul rămas este acoperit prin importuri, în special în orele de vârf, între 07:00 și 11:00 și între 18:00 și 23:00. Volumele cumpărate depind de nivelul consumului, prețurile disponibile și capacitatea de transport transfrontalieră.

Compania nu a precizat însă ce producători autohtoni și-au redus cel mai mult livrările și nici ce cantitate de energie locală oferită pe piață nu a fost cumpărată. Astfel, nu poate fi stabilit din răspuns dacă întreaga reducere provine de la CET-uri sau dacă și alți producători și-au diminuat producția ori și-au vândut energia prin alte mecanisme.

Energocom nu a prezentat nici prețurile medii achitate separat pentru energia locală, contractele bilaterale și Piața pentru Ziua Următoare și nici economia obținută prin modificarea structurii achizițiilor. Compania susține că publică doar prețul mediu ponderat lunar al întregului portofoliu, iar prețurile din contractele și tranzacțiile individuale sunt confidențiale.

Potrivit Energocom, divulgarea acestora i-ar putea afecta capacitatea de negociere și relațiile cu partenerii comerciali. În lipsa prețurilor defalcate, nu poate fi verificat dacă majorarea achizițiilor prin contracte bilaterale a redus sau, dimpotrivă, a majorat costul energiei furnizate consumatorilor.

#Energocom #achizitii #Energie