Avertisment fără precedent al unui oligarh rus aflat în exil: După Ucraina, Putin va trece la ţările baltice

Oligarhul rus în exil, Mihail Hodorkovski, a declarat duminică într-un interviu acordat CNN că următorul pas în războiul lui Vladimir Putin ar putea fi invadarea ţărilor baltice Estonia, Letonia şi Lituania, scrie Business Insider.

„Trebuie să înţelegem că, în mintea lui, Putin este în război, dar nu cu Ucraina. El este în război cu Statele Unite şi NATO”, a declarat Hodorkovski.

Hodorkovski, un fost magnat al petrolului, a fost considerat cel mai bogat om din Rusia până în 2003 când, din motive politice, Putin l-a acuzat de crime financiare şi l-a închis timp de nouă ani. De la eliberarea sa din 2013, magnatul a devenit un critic deschis al Kremlinului şi al regimului lui Putin.

„Propagandiştii săi au început deja să pregătească societatea rusă pentru un atac asupra ţărilor NATO”, a declarat Hodorkovski. „Propaganda caută pregătirea opiniei publice ruse pentru o escaladare a conflictului”.

La începutul acestei luni, Hodorkovski a prezis că invazia Ucrainei va pune capăt regimului lui Putin. Cu toate acestea, în interviul său de duminică, el şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă degenerare a situaţiei actuale.

„Sunt absolut convins că, dacă Putin decide că a câştigat în Ucraina, războiul se va extinde”, a spus Hodorkovski. „Următorii paşi vor fi ţările baltice”.

Ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania sunt toate membre ale Alianţei Nord Atlantice. Preşedintele Joe Biden a declarat anterior că SUA „va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, concentrând trupe americane în regiune.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Hodorkovski #atac #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Legea bugetului de stat pentru anul 2026, adoptată de Parlament în lectura a doua, confirmă un model bugetar dependent de împrumuturi și orientat preponderent spre cheltuieli curente, în timp ce spațiul pentru investiții rămâne limitat.

Potrivit documentului, bugetul este construit cu venituri de aproximativ 79,7 miliarde de lei, iar cheltuielile vor crește cu 7%, comparativ cu cele precizate în 2025 și vor depăși 100,57 miliarde de lei, ceea ce generează un deficit bugetar de peste 20,9 miliarde de lei miliarde de lei. Diferența urmează să fie acoperită aproape integral prin finanțare internă și externă. Din creditele externe – 13 miliarde de lei, iar de pe piața internă peste 7 miliarde de lei.

Un alt element sensibil îl constituie majorările salariale prevăzute pentru funcțiile de rang înalt și instituțiile-cheie ale statului. Bugetul include creșteri ale salariilor pentru Președintele Republicii Moldova, prim-ministru, miniștri, conducători de autorități publice centrale, precum și pentru judecători și procurori. În cazul acestora din urmă, majorările pot ajunge la câteva mii de lei lunar. În același timp, nu toate categoriile de bugetari beneficiază de ajustări similare, ceea ce adâncește discrepanțele salariale din sectorul public. Astfel, președintele țării – +1.400 lei, Prim-ministrul – +2.500 lei, Miniștri și șefi de instituții – majorări similare, iar Judecători și procurori – creșteri între 3.200 și 4.700 lei lunar.

Finanțări sporite sunt prevăzute și pentru instituțiile din domeniul justiției și securității, inclusiv Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție, Procuratura, Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Creșterile vizează atât cheltuielile de personal, cât și cele operaționale.

Bugetul mai arată că sistemele de asigurări sociale și de sănătate rămân dependente de transferuri de la bugetul de stat, ceea ce indică faptul că acestea nu se autosusțin din contribuții și sunt vulnerabile la eventuale ajustări bugetare.