Avertisment fără precedent al unui oligarh rus aflat în exil: După Ucraina, Putin va trece la ţările baltice

04 Apr. 2022, 12:49
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
04 Apr. 2022, 12:49 // Slider //  bani.md

Oligarhul rus în exil, Mihail Hodorkovski, a declarat duminică într-un interviu acordat CNN că următorul pas în războiul lui Vladimir Putin ar putea fi invadarea ţărilor baltice Estonia, Letonia şi Lituania, scrie Business Insider.

„Trebuie să înţelegem că, în mintea lui, Putin este în război, dar nu cu Ucraina. El este în război cu Statele Unite şi NATO”, a declarat Hodorkovski.

Hodorkovski, un fost magnat al petrolului, a fost considerat cel mai bogat om din Rusia până în 2003 când, din motive politice, Putin l-a acuzat de crime financiare şi l-a închis timp de nouă ani. De la eliberarea sa din 2013, magnatul a devenit un critic deschis al Kremlinului şi al regimului lui Putin.

„Propagandiştii săi au început deja să pregătească societatea rusă pentru un atac asupra ţărilor NATO”, a declarat Hodorkovski. „Propaganda caută pregătirea opiniei publice ruse pentru o escaladare a conflictului”.

La începutul acestei luni, Hodorkovski a prezis că invazia Ucrainei va pune capăt regimului lui Putin. Cu toate acestea, în interviul său de duminică, el şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă degenerare a situaţiei actuale.

„Sunt absolut convins că, dacă Putin decide că a câştigat în Ucraina, războiul se va extinde”, a spus Hodorkovski. „Următorii paşi vor fi ţările baltice”.

Ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania sunt toate membre ale Alianţei Nord Atlantice. Preşedintele Joe Biden a declarat anterior că SUA „va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, concentrând trupe americane în regiune.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!