Avocatul Poporului cu un îndemn către populație: „Virusul nu cruță pe nimeni și nu acceptă niciun fel de scuze”

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului vine cu un apel și menționează că criza pandemică a devenit mai accentuată din cauza nepăsării și a neglijării măsurilor de igienă cum ar fi purtarea măștii și a distanței sociale.

În acest context, Avocatul Poporului vine cu îndemnul de a analiza situația și de a deveni mai responsabili față de cei apropiați.

„Suntem în aceeași barcă – adulți și copii, tineri și persoane în etate, miniștri și țărani, deputați și medici, antreprenori și pedagogi etc. – și depindem unul de altul. Avem drepturi, dar și obligații pe care trebuie să le respectăm pentru a nu periclita securitatea publică, viață și sănătatea celor apropiați. Să respectam cu strictețe regulile sanitare, să dam dovadă de responsabilitate și solidaritate civică!”.

De asemenea, Avocatul Poporului vine cu îndemn față de autorități și solicită organizarea unui proces transparent de vaccinare precum și gestionarea procesului, astfel încât acestea să fie achiziționate în termeni optimi și la prețuri rezonabile.

„Chem autoritățile de resort să urgenteze și să optimizeze, printr-o mai bună organizare, procesul de vaccinare, inclusiv prin crearea unor liste de așteptare pentru imunizare: în caz de refuz a unor persoane să se treacă la următorii din listă, continuându-se în același timp campania de informare a populației despre importanța procesului de imunizare anti COVID. Este salutabilă ideea instituirii unei platforme online de înregistrare pentru vaccinare.”

Avocatului Poporului vorbește și despre necesitatea eliberării unui certificat de vaccinare, care să asigure șansa mobilității persoanei care s-a imunizat.

Instituția vine cu un apel și la forțele de ordine, Astfel le recomandă să supravegheze cu strictețe respectarea cerințelor impuse de Comisia națională extraordinară de sănătate publică, în particular în transportul public, instituțiile publice, cele de comerț de agrement.

Potrivit instiuției sunt necesare acțiuni suplimentare pentru eficientizarea mecanismelor de sancționare a agenților economici care încalcă deciziile Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică.

„Proporțiile dezastrului pot fi reduse. Să fim responsabili și solidari pentru a depăși criza!”

#indemn #Avocatul Poporului #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.