Avocatul Poporului cu un îndemn către populație: „Virusul nu cruță pe nimeni și nu acceptă niciun fel de scuze”

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului vine cu un apel și menționează că criza pandemică a devenit mai accentuată din cauza nepăsării și a neglijării măsurilor de igienă cum ar fi purtarea măștii și a distanței sociale.

În acest context, Avocatul Poporului vine cu îndemnul de a analiza situația și de a deveni mai responsabili față de cei apropiați.

„Suntem în aceeași barcă – adulți și copii, tineri și persoane în etate, miniștri și țărani, deputați și medici, antreprenori și pedagogi etc. – și depindem unul de altul. Avem drepturi, dar și obligații pe care trebuie să le respectăm pentru a nu periclita securitatea publică, viață și sănătatea celor apropiați. Să respectam cu strictețe regulile sanitare, să dam dovadă de responsabilitate și solidaritate civică!”.

De asemenea, Avocatul Poporului vine cu îndemn față de autorități și solicită organizarea unui proces transparent de vaccinare precum și gestionarea procesului, astfel încât acestea să fie achiziționate în termeni optimi și la prețuri rezonabile.

„Chem autoritățile de resort să urgenteze și să optimizeze, printr-o mai bună organizare, procesul de vaccinare, inclusiv prin crearea unor liste de așteptare pentru imunizare: în caz de refuz a unor persoane să se treacă la următorii din listă, continuându-se în același timp campania de informare a populației despre importanța procesului de imunizare anti COVID. Este salutabilă ideea instituirii unei platforme online de înregistrare pentru vaccinare.”

Avocatului Poporului vorbește și despre necesitatea eliberării unui certificat de vaccinare, care să asigure șansa mobilității persoanei care s-a imunizat.

Instituția vine cu un apel și la forțele de ordine, Astfel le recomandă să supravegheze cu strictețe respectarea cerințelor impuse de Comisia națională extraordinară de sănătate publică, în particular în transportul public, instituțiile publice, cele de comerț de agrement.

Potrivit instiuției sunt necesare acțiuni suplimentare pentru eficientizarea mecanismelor de sancționare a agenților economici care încalcă deciziile Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică.

„Proporțiile dezastrului pot fi reduse. Să fim responsabili și solidari pentru a depăși criza!”

#indemn #Avocatul Poporului #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija atrage atenția că subvențiile în agricultură nu sunt „cadouri politice”, ci investiții cu randament real pentru economie. Într-o analiză publicată recent, acesta explică faptul că fiecare leu direcționat spre agricultură generează efecte multiplicatoare. Este vorba de mișcarea capitalului privat, creează locuri de muncă în mediul rural, stimulează exporturile și alimentează bugetul de stat prin taxe, accize și venituri valutare. Neplata acestor subvenții are efectele inverse – falimente, scăderea exporturilor, pierderea bazei fiscale și migrația accelerată.

Potrivit lui Rija, blocarea subvențiilor împinge fermierii spre insolvență, iar întreaga economie rurală intră într-un cerc vicios. „Când statul menține un aparat birocratic supradimensionat și nu își onorează obligațiile, el mută bani din economia reală în consum administrativ steril, adică în zone care nu produc valoare”, afirmă economistul.

Acesta subliniază că subvențiile sunt, din punct de vedere economic, investiții care generează fluxuri multiple: duc la achiziția de motorină, inputuri, semințe, echipamente agricole, susțin lanțurile de depozitare, procesare și export, iar prin aceste procese banii „se întorc în economie de mai multe ori”.

Rija avertizează că întârzierea rambursării subvențiilor riscă să provoace falimente în lanț și o reducere semnificativă a exporturilor agroalimentare, ceea ce ar diminua drastic baza impozabilă. „Sprijinul agricol nu este un favor. Este motorul de pornire al economiei reale”, susține acesta.

Economistul identifică și surse clare de finanțare care ar permite acoperirea rapidă a restanțelor – estimate la circa 1,9 miliarde lei – și stabilizarea fondului anual de subvenționare. Printre acestea: optimizarea aparatului administrativ: Moldova are 34.696 de funcționari publici. O reducere de doar 5–10% din cheltuielile administrative ar genera economii de câteva sute de milioane de lei anual, reformarea cheltuielilor MAI: Republica Moldova cheltuie aproape dublu față de media UE raportat la PIB pentru poliție. Conform unui raport IDIS Viitorul, alinierea la media europeană ar economisi până la 1 miliard de lei anual și combaterea evaziunii fiscale: economia subterană provoacă pierderi de miliarde. Recuperarea a doar 5% ar aduce bugetului 400–600 milioane lei anual justarea modului de redistribuire a accizelor și TVA: fără a crește taxele pentru populație, redirecționarea a 1–2% din acciza la carburanți și a unei fracțiuni mici din TVA ar asigura încă 300–700 milioane lei anual.

În total, aceste măsuri ar putea genera un spațiu fiscal suplimentar de 1,3–2,5 miliarde lei pe an, suficient pentru a achita restanțele și pentru a crește fondul de subvenții.

Rija propune și un set de acțiuni urgente: o rectificare bugetară imediată, contractarea unui împrumut intern pe termen scurt, înghețarea investițiilor publice neesențiale și introducerea unui procent fix din TVA și accize destinat anual agriculturii. De asemenea, economistul cere un audit public al cheltuielilor administrative și ale MAI pentru identificarea reală a risipei bugetare.

Analiza concluzionează că subvențiile agricole nu reprezintă o povară, ci un accelerator al creșterii economice. „Problema nu este lipsa banilor, ci felul în care sunt cheltuiți. Subvențiile sunt investiții cu efect imediat și multiplicator ridicat, iar întârzierea lor pune frână economiei”, avertizează Iurie Rija.