Avuția statului! Chișinăul, cel mai bogat – 24 miliarde de lei

Valoarea patrimoniului public al Republicii Moldova s-a cifrat la 75 de miliarde de lei la începutul anului 2023 comparativ cu 69,4 miliarde de lei în anul 2022. Este vorba de autoritățile publice locale și agenții economici administrați de unitățile administrativ-teritoriale, potrivit datelor Agenției Proprietății Publice.

Cel mai bogat este municipiul Chișinău, cu un patrimoniul de peste 24 de miliarde de lei urmat de Găgăuzia – 7,5 miliarde de lei, Glodeni cu pete 4 miliarde de lei, Bălți cu 4 miliarde de lei.

Patrimoniu ce va mai mic are Hîncești – 2,2 miliarde de lei.

Economistul Veacelav Ioniță susține că procesul actual de gestionare a întreprinderilor publice este unul politizat și nu bazat pe profesionalism. Administrarea acestora nu este făcută de către profesioniști, dar de către politicieni. Când se schimbă guvernarea, acestea sunt transformate într-un instrument de finanțare a partidului politic, care este la guvernare. Mii de oameni sunt incluși în consiliile de administrare, în funcții de conducere, și nu avem decât faptul că unii se duc, alții vin. „Schimbarea unor oameni dintr-un partid pe alți oameni din alt partid nu înseamnă reforme, dar menținerea unui sistem fraudulos care a fost în toți acești 30 de ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#patrimoniu #active #miliarde #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.