Banca Angliei menţine ratele constante însă avertizează că lupta cu inflaţia nu este încă câştigată

Banca Angliei a decis să menţină dobânda la nivelul actual, explicând totodată că politica monetară restrictivă va fi necesară pentru o „perioadă lungă de timp”, scrie CNBC.

Comitetul de politică monetară a votat cu 6-3 în favoarea menţinerii dobânzii la 5,25%, trei membri preferând o creştere de 25 de puncte de bază la 5,5%.

„Cele mai noi prognoze ale Comitetului de politică monetară arată că cel mai probabil este nevoie ca politica monetară să rămână restrictivă pentru o perioadă îndelungată de timp. Noi majorări ale dobânzilor vor fi necesare dacă presiunile inflaţioniste persistă”, a transmis instituţia într-un comunicat.

De la ultimele prognoze realizate în octombrie inflaţia a continuat să scadă ajungând la 6,7%, rămânând însă mult peste ţinta asumată de 2%.

Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a declarat joi că în ciuda scăderii inflaţiei aceasta rămâne prea mare şi că nu este loc de „bucurie”.

„Vom menţine ratele ridicate atât timp cât este nevoie pentru ca inflaţia să revină în ţinta de 2%. Vom urmări îndeaproape pentru a vedea dacă sunt necesare noi majorări ale dobânzii. Chiar dacă acestea nu vor mai fi necesare, este prea devreme pentru a ne gândi la reduceri”, a arătat Andrew Bailey.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bana #rata #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.