Banca centrală a Poloniei continuă să-şi facă rezerve de aur

În 2021, guvernatorul băncii centrale poloneze a declarat că dacă va fi numit din nou în funcţie pentru încă şase ani va majora rezervele de aur ale instituţiei cu 100 de tone. Bancherul Adam Glapinski, aliat al guvernului şi bun prieten cu preşedintele partidului aflat la guvernare, a fost reales, dar la o diferenţă incomod de mică, şi încearcă să se ţină de promisiune.

Banca centrală şi-a majorat în paşi mici rezervele de aur, metalul preţios fiind considerat o demonstraţie de forţă, mai ales în ţările cu conducători populişti, dar şi un activ care oferă stabilitate în vremuri cu nesiguranţă ridicată. Anul acesta, instituţia lui Glapinski a cumpărat 14,8 tone de aur în aprilie, cea mai mare achiziţie de după iunie 2019 (când şi-a majorat rezervele cu 95 tone), ducând totalul de metal preţios din rezerve la 243,5 tone. În iulie, banca a făcut o nouă surpriză, cumpărând 48,4 tone de aur.

Glapinski vrea să aducă astfel rezervele mai aproape de ponderea medie la nivel mondial în totalul rezervelor internaţionale a⁷le băncilor centrale, de 10,5%. În Europa, procentul este de 20,5%. Cu toate acestea, Polonia are cele mai mari rezerve de aur din Europa Centrală şi de Est, potrivit datelor World Gold Council. Dar este şi cea mai populată ţară din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezervă #polonia #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majoritatea gospodăriilor trăiesc sub salariul mediu pe economie, economisesc puțin și se pregătesc de noi scumpiri. Cea mai mare pondere a respondenților (29 %) declară venituri lunare între 5 000 și 10 000 MDL, sub media oficială, în timp ce 32 % câștigă sub 5 000 MDL. În ultimele șase luni, 70 % nu au simțit nicio creștere salarială, iar 19 % spun că venitul chiar le-a scăzut, potrivit unui sondaj publicat de Banca Națională a Moldovei, privind comportamentul financiar al populației, realizat la finalul lui 2024 pe un eșantion de 1 029 de persoane.

Doar un sfert au reușit să economisească în a doua jumătate din 2024. Jumătate ar putea acoperi cheltuielile de bază mai puțin de o lună dacă și-ar pierde principalul venit. Cei care pun bani deoparte preferă numerarul (57 %) sau contul curent (46 %). Băncile inspiră încredere totală doar unui respondent din patru, în timp ce 25 % le consideră nesigure.

Creșterea tarifelor la utilități (88 %) și la alimente (79 %) domină lista grijilor, iar 73 % anticipează prețuri mai mari la imobiliare. La nivelul inflației generale din următoarele 12 luni, 37 % se așteaptă la creșteri „semnificative”, doar 8 % la o eventuală scădere.

Doar o treime au apelat la împrumuturi bancare, predominant credite de consum. Ipoteca rămâne rară: dintre cei 82 % care locuiesc în propria casă, numai 6 % au cumpărat prin credit imobiliar. Totuși, 59 % spun că datoriile actuale sunt „suportabile”, deși 23 % au întârziat cel puțin o plată în ultimul an.

Patru din zece familii se descurcă doar cu hrana, nu și cu hainele, iar peste o treime pot acoperi hrana și îmbrăcămintea, dar nu achizițiile mari. Aproape jumătate cred că ar avea nevoie de minimum 15 000 MDL pe lună pentru a se declara mulțumiți de condițiile de trai.

Datele conturează un tablou de stabilitate aparentă, dar cu margini fragile: veniturile stagnează, economiile sunt rare, iar așteptările privind prețurile și cheltuielile de bază rămân pesimiste.