Banca Centrală a Rusiei a impus un comision de 30% la achiziţiile de valută ale persoanelor individuale

Banca Centrală a Rusiei a impus un comision de 30% la achiziţiile de valută ale persoanelor individuale la casele de schimb valutar, au declarat brokerii pentru Reuters, citând o scrisoare de la autoritatea de reglementare.

Banca Centrală a Rusiei nu a răspuns imediat solicitării de a confirma informaţia.

Ministerul rus de Finanţe a anunţat că a oprit achiziţiile de valută şi aur anul acesta, ca parte a suspendării unei părţi din reglementările sale fiscale, o decizie menită să atenueze presiunile asupra rublei, scrie Agerpres.

Joi dimineaţa, moneda Rusiei a coborât până la un curs de 117,50 ruble pentru un dolar şi 124,10 ruble pentru un euro, depreciindu-se cu peste 10% faţă de dolar şi cu peste 7% faţă de euro.

De când trupele ruse au intrat în 24 februarie în Ucraina, rubla s-a depreciat cu aproape 30% faţă de dolar, iar analiştii cred că în viitor cursul de schimb va rămâne extrem de volatil. Guvernul a ordonat exportatorilor ruşi să să convertească în ruble 80% din veniturile lor în valută, pentru a sprijini moneda locală.

Pieţele financiare din Rusia se confruntă cu turbulenţe semnificative, după ce forţele militare ruse au lansat o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală – cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de Al Doilea Război Mondial. Atacul a determinat Occidentul să impună sancţiuni dure Moscovei.

#schimb de valuta #banca centrala a rusiei #comision

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.