Banca Centrală a Sri Lanka interzice utilizarea sistemului de transfer rusesc „MIR” și a cardurilor bancare

Banca Centrală a Sri Lanka (CBSL) anunță că interzice utilizarea sistemului de transfer rusesc „MIR” și a cardurilor bancare din cauza sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii, scrie newsfirst.lk.

„MIR” este un sistem bancar local de plată din Rusia, sponsorizat de guvernul rus. Sistemul național de carduri de plată (NSPK) a fost înființat în iulie 2014, în urma sancțiunilor împotriva Rusiei la începutul acelui an, care i-au lăsat pe deținătorii de carduri și comercianții ruși în imposibilitatea de a efectua tranzacții pe rețelele internaționale de carduri.

Până în decembrie 2015, NSPK a dezvoltat infrastructura tehnică și acordurile comerciale pentru a începe emiterea de carduri și acceptarea ATM și POS pentru MIR.

Toate băncile rusești care sunt membre ale rețelelor internaționale de carduri procesează și eliberează prin NSPK. MIR este deja acceptat la peste 85% din terminalele POS din țară, în țările vecine prin schimbul de tabele BIN și la nivel internațional prin acorduri de co-branding cu mărci internaționale de carduri, inclusiv Amex, JCB și Maestro.

MIR poate fi folosit și pentru achiziționarea de bunuri online. Sunt în derulare proiecte MIR contactless, mobile și de loialitate. Scopul este de a include servicii de plată, nefinanciare și guvernamentale în cardul MIR.

#sri lanka #bănci #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.