Banca Centrală din Danemarca are un nou guvernator. A lucrat la Banca Europeană de Investiții

Christian Kettel Thomsen, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), a fost numit guvernator al Băncii Centrale din Danemarca, a anunţat vineri Guvernul de la Copenhaga, transmite Reuters.

Christian Kettel Thomsen va prelua funcția începând cu 1 februarie, succedându-l Lars Rohde, care se va pensiona după zece ani la conducerea Băncii Centrale din Danemarca.

De mai mult de patru decenii, Danemarca are un curs de schimb fix şi, spre deosebire de majoritatea băncilor centrale, nu ajustează cursul de schimb pentru a ţine sub control inflaţia.

Mandatul principal al instituţiei îl reprezintă stabilitatea monedei naţionale – coroana daneză – într-o bandă îngustă de fluctuaţie faţă de euro.

„Danmarks Nationalbank contribuie la dezvoltarea stabilă a economiei ţării, nu doar prin cursul de schimb fix ci şi prin supervizarea şi analizarea stabilităţii financiare, fiind responsabilă pentru un sistem de plăţi eficient şi robust. Aceste obiective sunt realizate în colaborare cu autorităţile şi sectorul financiar”, a declarat Kettel Thomsen.

În timpul crizelor din anii ‘1980 şi ‘1990, cursul de schimb fix din statul scandinav s-a confrunta cu câteva atacuri speculative. În 2015, Danemarca a reuşit să apere în faţa speculatorilor cursul de schimb fix vânzând 275 miliarde coroane daneze (40,10 miliarde de dolari) şi reducând dobânda de politică monetară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#guvernator #banca centrala #Danemarca #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Platforma Națională pentru Turism a fost lansată în Republica Moldova. Este o inițiativă care își propune să coordoneze sectorul turistic, să ridice standardele în domeniu și să consolideze cooperarea între instituțiile publice, mediul privat și organizațiile neguvernamentale. Platforma va sprijini digitalizarea datelor turistice și promovarea brandului turistic al Moldovei la nivel național și internațional.

Într-o conferință de presă la IPN, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, Sergiu Manea, a explicat necesitatea constituirii acestei platforme pentru dezvoltarea coerentă și profesională a sectorului turistic. „Turismul, mai mult decât orice alt domeniu economic, ne arată cine suntem ca țară, cum funcționează instituțiile noastre, cât de bine colaborăm și cât de pregătiți suntem pentru parcursul european”, a spus Sergiu Manea.

Platforma reunește autorități publice, structuri turistice regionale și locale, ONG-uri, instituții de învățământ, organizații din UTA Găgăuzia și malul stâng al Nistrului, întreprinderi private și parteneri internaționali. Membrii se angajează să sprijine standardele europene, cooperarea inter-regională și digitalizarea datelor turistice.

Pentru prima dată în format național, este posibilă participarea largă a organizațiilor din partea stângă a Nistrului. Potrivit directorului executiv al Centrului de informare turistică din Tiraspol, Igor Crijanovschi, constituirea platformei este necesară în contextul în care numărul de turiști crește anual. „Fluxul de turiști de pe malul stâng s-a dublat în acest an, iar în ultimele patru luni vin mulți turiști din Polonia”, a precizat Igor Crijanovschi.

Structura platformei include un Consiliu strategic, un Secretariat operațional, grupuri tematice de lucru în marketing, digitalizare, turism durabil și calitate, precum și Academia Națională de Turism pentru formarea profesională a specialiștilor.

Inițiativa urmărește modernizarea sectorului turistic, creșterea competențelor profesionale, dezvoltarea OMD-urilor regionale și locale, atragerea investițiilor și integrarea Moldovei în rețelele turistice europene și globale.

„Dacă implementăm acest mecanism în mod serios, în 2030 Moldova poate deveni o destinație europeană de vin, gastronomie și natură, un model de cooperare interregională și o piață atractivă pentru investiții turistice”, a conchis Sergiu Manea.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.