Banca Centrală din Danemarca are un nou guvernator. A lucrat la Banca Europeană de Investiții

Christian Kettel Thomsen, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), a fost numit guvernator al Băncii Centrale din Danemarca, a anunţat vineri Guvernul de la Copenhaga, transmite Reuters.

Christian Kettel Thomsen va prelua funcția începând cu 1 februarie, succedându-l Lars Rohde, care se va pensiona după zece ani la conducerea Băncii Centrale din Danemarca.

De mai mult de patru decenii, Danemarca are un curs de schimb fix şi, spre deosebire de majoritatea băncilor centrale, nu ajustează cursul de schimb pentru a ţine sub control inflaţia.

Mandatul principal al instituţiei îl reprezintă stabilitatea monedei naţionale – coroana daneză – într-o bandă îngustă de fluctuaţie faţă de euro.

„Danmarks Nationalbank contribuie la dezvoltarea stabilă a economiei ţării, nu doar prin cursul de schimb fix ci şi prin supervizarea şi analizarea stabilităţii financiare, fiind responsabilă pentru un sistem de plăţi eficient şi robust. Aceste obiective sunt realizate în colaborare cu autorităţile şi sectorul financiar”, a declarat Kettel Thomsen.

În timpul crizelor din anii ‘1980 şi ‘1990, cursul de schimb fix din statul scandinav s-a confrunta cu câteva atacuri speculative. În 2015, Danemarca a reuşit să apere în faţa speculatorilor cursul de schimb fix vânzând 275 miliarde coroane daneze (40,10 miliarde de dolari) şi reducând dobânda de politică monetară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#guvernator #banca centrala #Danemarca #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.