Banca Centrală Europeană spune că lupta împotriva inflației nu s-a terminat

Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să adopte şi alte acţiuni ferme pentru a combate o inflaţie record, chiar dacă a recurs la două majorări istorice de dobândă de câte 75 de puncte de bază fiecare, au declarat mai mulţi oficiali care reprezintă „aripa dură” de la BCE, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Joi, consiliul guvernatorilor BCE a decis să dubleze dobânda de bază în zona euro, la 1,5%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. După ce, iniţial, investitorii au interpretat decizia BCE drept un semn că oficialii BCE ar putea să îşi reducă eforturile, guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei, Gediminas Simkus, a făcut un apel pentru o nouă majorare puternică a dobânzii de referinţă la reuniunea de politică monetară din decembrie.

Colegul său din Slovacia, Peter Kazimir, a mers chiar mai departe, spunând că dobânzile trebuie majorate până la un nivel la care să restrângă economia, pentru a putea redobândi controlul asupra inflaţiei.

„Va trebui să trecem cu viteza trenului de nivelul neutru, indiferent care este considerat acest nivel în prezent. Trebuie să ducem politica monetară la un aşa-numit nivel restrictiv, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp”, a spus Peter Kazimir vineri.

Cele mai recente date statistice publicate vineri arată o creştere mare a preţurilor de consum în Italia, care luna acesta au înregistrat o creştere record în zona euro de 12,8%, în timp ce datele privind evoluţia inflaţiei în Franţa şi Germania au depăşit şi ele estimările analiştilor.

Guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei, Gediminas Simkus, a spus că presiunile inflaţioniste vor continua să se intensifice şi de aceea este important să fie luate „acţiuni decisive”.

„Politica monetară este încă una expansionistă. Nu am nicio îndoială că vom avea o nouă majorare, care va trebui să fie una substanţială”, a spus Gediminas Simkus.

La rândul său, guvernatorul Băncii Centrale a Sloveniei, Bostjan Vasle, a afirmat că sunt aşteptate „noi majorări ale dobânzilor”, a căror magnitudine va fi decisă la fiecare reuniune, în funcţie de perspectivele de inflaţie şi creştere economică.

O poziţie similară a venit şi de la guverantorul Băncii Centrale a Estoniei, Madis Muller, potrivit căruia „este destul de clar că dobânzile vor continua să crească în zona euro, în viitorul apropiat. Dobânzile sunt încă la un nivel redus, în termeni istorici, şi nu au încă un efect restrictiv clar asupra activităţii economice sau creşterii preţurilor”, a spus Madis Muller.

Majoritatea economiştilor prognozează că, la reuniunea din decembrie, „gardienii euro” vor opta pentru o majorare a costului creditului de 50 de puncte de bază şi că, după una sau două noi majorări la începutul lui 2023, vor lua o pauză.

În sprijinul acestor aşteptări a venit guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, care a spus că nu este neapărat ca BCE să adopte o nouă majorare de dobândă cu 75 de puncte de bază în decembrie.

„Nu suntem obligaţia ca la următoarea noastră reuniune să adoptăm o nouă majorare de 75 de puncte de bază, aşa cum am făcut în septembrie şi octombrie”, a spus Francois Villeroy de Galhau.

#luptă #BCE #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.