Banca Centrală Europeană spune că lupta împotriva inflației nu s-a terminat

Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să adopte şi alte acţiuni ferme pentru a combate o inflaţie record, chiar dacă a recurs la două majorări istorice de dobândă de câte 75 de puncte de bază fiecare, au declarat mai mulţi oficiali care reprezintă „aripa dură” de la BCE, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Joi, consiliul guvernatorilor BCE a decis să dubleze dobânda de bază în zona euro, la 1,5%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. După ce, iniţial, investitorii au interpretat decizia BCE drept un semn că oficialii BCE ar putea să îşi reducă eforturile, guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei, Gediminas Simkus, a făcut un apel pentru o nouă majorare puternică a dobânzii de referinţă la reuniunea de politică monetară din decembrie.

Colegul său din Slovacia, Peter Kazimir, a mers chiar mai departe, spunând că dobânzile trebuie majorate până la un nivel la care să restrângă economia, pentru a putea redobândi controlul asupra inflaţiei.

„Va trebui să trecem cu viteza trenului de nivelul neutru, indiferent care este considerat acest nivel în prezent. Trebuie să ducem politica monetară la un aşa-numit nivel restrictiv, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp”, a spus Peter Kazimir vineri.

Cele mai recente date statistice publicate vineri arată o creştere mare a preţurilor de consum în Italia, care luna acesta au înregistrat o creştere record în zona euro de 12,8%, în timp ce datele privind evoluţia inflaţiei în Franţa şi Germania au depăşit şi ele estimările analiştilor.

Guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei, Gediminas Simkus, a spus că presiunile inflaţioniste vor continua să se intensifice şi de aceea este important să fie luate „acţiuni decisive”.

„Politica monetară este încă una expansionistă. Nu am nicio îndoială că vom avea o nouă majorare, care va trebui să fie una substanţială”, a spus Gediminas Simkus.

La rândul său, guvernatorul Băncii Centrale a Sloveniei, Bostjan Vasle, a afirmat că sunt aşteptate „noi majorări ale dobânzilor”, a căror magnitudine va fi decisă la fiecare reuniune, în funcţie de perspectivele de inflaţie şi creştere economică.

O poziţie similară a venit şi de la guverantorul Băncii Centrale a Estoniei, Madis Muller, potrivit căruia „este destul de clar că dobânzile vor continua să crească în zona euro, în viitorul apropiat. Dobânzile sunt încă la un nivel redus, în termeni istorici, şi nu au încă un efect restrictiv clar asupra activităţii economice sau creşterii preţurilor”, a spus Madis Muller.

Majoritatea economiştilor prognozează că, la reuniunea din decembrie, „gardienii euro” vor opta pentru o majorare a costului creditului de 50 de puncte de bază şi că, după una sau două noi majorări la începutul lui 2023, vor lua o pauză.

În sprijinul acestor aşteptări a venit guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, care a spus că nu este neapărat ca BCE să adopte o nouă majorare de dobândă cu 75 de puncte de bază în decembrie.

„Nu suntem obligaţia ca la următoarea noastră reuniune să adoptăm o nouă majorare de 75 de puncte de bază, aşa cum am făcut în septembrie şi octombrie”, a spus Francois Villeroy de Galhau.

#luptă #BCE #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.