Banca Mondială: moldovenii sunt digitalizați, dar prea săraci ca să economisească. Doar 7% au bani puși deoparte

Republica Moldova înregistrează un nivel relativ ridicat de utilizare a tehnologiilor digitale, însă rămâne vulnerabilă la capitolul economisire și incluziune financiară profundă. Datele reies din cel mai recent set de indicatori publicați de Banca Mondială, cu privire la deținerea de conturi financiare și utilizarea telefoniei mobile.

Potrivit statisticilor, 56% dintre moldoveni au un cont financiar, un nivel apropiat de cel al unor economii emergente precum Mexic (53%) sau Mozambic (54%), dar semnificativ sub media statelor din Uniunea Europeană. În același timp, 50% dintre cetățeni au efectuat sau au primit plăți digitale, ceea ce indică o penetrare rapidă a serviciilor fintech și a plăților electronice.

Un contrast puternic apare însă la capitolul economisire. Doar 7% dintre moldoveni economisesc formal, unul dintre cele mai scăzute niveluri din tabel, mult sub țări comparabile precum Nigeria (43%), Polonia (46%) sau Malaysia (52%). Această cifră reflectă atât veniturile reduse, cât și lipsa unei culturi consolidate a economisirii prin intermediul instituțiilor financiare.

La capitolul creditare, 10% dintre moldoveni au împrumuturi formale, un nivel moderat, apropiat de cel al Maltei (7%) sau Nigeriei (9%), dar inferior față de economii mai dezvoltate sau emergente dinamice.

În schimb, Republica Moldova stă bine la accesul tehnologic. 92% dintre cetățeni dețin un telefon mobil, iar 79% au utilizat internetul în ultimele trei luni, indicatori care plasează țara peste state precum Nigeria, Maroc sau Pakistan și relativ aproape de unele țări din UE din Europa de Sud-Est.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozte #saracie #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața cerealelor și oleaginoaselor din Republica Moldova rămâne, la mijlocul lunii august, blocată în primul rând de probleme logistice, nu de lipsa cererii sau a ofertei. Prețurile la grâu și orz au scăzut, în medie, cu 0,10–0,15 lei/kg la nivel național, însă la aceste niveluri fermierii aproape că nu vând, iar traderii din port manifestă un interes redus pentru achiziții, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Potrivit acestuia, cauza principală este lipsa spațiilor libere de depozitare. O mare parte din capacitățile disponibile este ocupată în prezent de rapiță, o cultură mai rentabilă, în timp ce grâul și orzul sunt depozitate mai degrabă ocazional, în funcție de apariția posibilităților de expediere.

La grâul furajer, scăderea față de 29 iulie este de aproximativ 100 de lei/tonă, adică 0,10 lei/kg, și se observă practic în toate regiunile țării. În nord, în zonele Drochia/Briceni și Șoldănești/Fălești, prețurile au coborât la 2.550–2.800 de lei/tonă, față de 2.600–2.900 de lei/tonă în urmă cu trei săptămâni.

În centrul țării, inclusiv în Orhei, Criuleni, Nisporeni, Ștefan Vodă, Ialoveni și Hîncești, grâul furajer se tranzacționează la 2.700–2.900 de lei/tonă, față de 2.800–3.000 de lei/tonă anterior. La Giurgiulești, prețul din port a coborât de la 3.400 la 3.300 de lei/tonă.

Există însă și excepții, în special la grâul alimentar și în regiunile unde este concentrată industria de morărit. La Drochia, considerată unul dintre principalele centre de morărit din nordul țării, grâul alimentar se menține la 3.000–3.100 de lei/tonă, un nivel apropiat de cel din port, în pofida distanței de peste 400 de kilometri până la Giurgiulești. Prețul este susținut de cererea morarilor locali.

Orzul urmează același trend descendent ca grâul furajer și se tranzacționează, în medie, cu 0,05–0,10 lei/kg mai ieftin. În nordul țării, prețurile variază între 2.500 și 2.600 de lei/tonă, iar în centru între 2.600 și 2.800 de lei/tonă. La Giurgiulești, însă, orzul s-a menținut stabil la 3.200–3.300 de lei/tonă.

Spre deosebire de grâu și orz, rapița rămâne cea mai volatilă cultură a verii. La începutul lunii iulie, prețul la Giurgiulești se situa la aproximativ 10,60 lei/kg, după care a coborât spre 10 lei/kg la sfârșitul lunii. Ulterior, tendința s-a inversat, iar pe 19 august prețul a urcat la 10,30 lei/kg.

În nord, rapița se tranzacționează la 9,30–9,70 lei/kg, în creștere de la 9,00–9,40 lei/kg, iar în centru la 9,60–9,90 lei/kg, față de 9,30–9,60 lei/kg anterior.

Rija explică revenirea prețurilor prin reticența fermierilor de a vinde, dar și prin intensificarea concurenței pe piața achizițiilor, după ce procesatorul din Bălți și-a pornit capacitățile de procesare a rapiței.

Economistul atrage atenția asupra unui contrast tot mai evident între piața internă și cea externă. La Constanța, cotațiile DAP au crescut față de 29 iulie. Grâul furajer a urcat de la 196 la 199 de euro/tonă, iar grâul alimentar de la 215 la 218 euro/tonă. Orzul s-a scumpit mai puternic, de la 190 la 200 de euro/tonă.

În același timp, în Republica Moldova prețurile la grâu și orz au continuat să scadă. Explicația ține, potrivit lui Rija, în mare parte de costurile logistice ridicate.

Motorina angro se tranzacționează la aproximativ 31–35 de lei/litru, uneori chiar mai scump decât la pompă. Transportul unei tone de cereale din Fălești până la Constanța ajunge la circa 65 de dolari, iar din Soroca până la Constanța la aproximativ 70 de dolari.

Pentru transportul din Briceni până la Giurgiulești, costul ajunge la aproximativ 850 de lei/tonă, iar din Orhei la circa 600 de lei/tonă. La acestea se adaugă frahtul Giurgiulești–Constanța, estimat la 20–30 de dolari/tonă.

În aceste condiții, chiar și atunci când cotațiile internaționale cresc, costurile de transport reduc marja pe care traderii o mai pot oferi fermierilor la poarta gospodăriei sau la siloz.

Analiza lui Iurie Rija arată astfel că piața cerealelor din Republica Moldova este prinsă într-un paradox: prețurile externe au început să urce, însă fermierii moldoveni nu resimt această creștere, deoarece lipsa spațiilor de depozitare și logistica scumpă continuă să apese asupra prețurilor interne.