Banca Națională nu mișcă dobânda: inflația scade lent, dar încă arde buzunarele

Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis astăzi, în unanimitate, să mențină rata de bază la 6,50% annual. Această hotărâre vizează ancorarea anticipațiilor inflaționiste și readucerea inflației în coridorul de ± 1,5% al țintei de 5,0% pe termen mediu. De asemenea, au fost menținute normele rezervelor obligatorii pentru băncile comerciale.

Decizia BNM vine într-un context de temperare a inflației și de continuare a efectelor măsurilor restrictive adoptate anterior. Banca Națională anticipează o tendință descendentă a inflației până la sfârșitul anului curent, susținută de o cerere sub potențial, dar și de o perspectivă mai stabilă. Această evoluție sugerează că BNM ar putea fi aproape de încheierea ciclului actual de înăsprire a politicii monetare.

Inflația anuală a atins 7,9% în mai 2025, o creștere ușoară față de aprilie, rămânând totuși peste limita superioară a intervalului țintă. Această evoluție a fost influențată în special de prețurile alimentelor, parțial compensate de scăderea prețurilor la combustibili și la cele reglementate. La nivel internațional, Banca Mondială a revizuit în scădere estimările de creștere economică globală din cauza tensiunilor comerciale și a incertitudinilor geopolitice.

Activitatea economică internă s-a contractat ușor în primul trimestru al anului 2025. Cu toate acestea, consumul final al gospodăriilor și investițiile au înregistrat o creștere. BNM va continua să monitorizeze atent situația economică internă și externă și va ajusta instrumentele de politică monetară la momentul potrivit pentru a asigura stabilitatea prețurilor. Următoarea ședință a Comitetului Executiv al BNM este programată pentru 7 august 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #rata #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.