Alaiba frânează dezvoltarea tehnologiilor de plăți electronice. Bancherii explică riscurile inițiativei deputatului

19 Iul. 2022, 12:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iul. 2022, 12:38 // Actual //  bani.md

Deputatul PAS Dumitru Alaiba care este și președintele Comisiei economie buget și finanațe intenționează să plafoneze comisioanele la achitarea cu cardul pentru IMM-uri, în condițiile în care, potrivit lui, băncile percep comisioane mari la achitările contactless. Prezenți le ședința Comisei economiei buget și finanțe, reprezentanții băncilor din Moldova, cei din asociația IT – ATIC, precum și AmCham, “piața financiară va regresa, iar scopul declarat al autorului va fi contrar și se solicită o analiza independenta de specialiști internaționali înainte de a fi votata inițiativa legislativă. Mai mult ca atât, reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei a menționat ca a fost emis aviz negativ la aceasta inițiativa legislativă, deoarece proiectul in sine este unul vicios, in sens ca aceasta inițiativa in formula prezentată nu va putea fi implementată de operatorii bancari”

Potrivit lui Radu Pascaru de la departamentul de carduri OTP Bank a declarat că reducerea comisionului de la 1,5% la 0,5% va aduce pierderi de circa 200 mil. de lei băncilor din Republica Moldova.

„În aceste condiții ne punem întrebarea dacă merită să mai investim în tehnologii, în condițiile în care avem un exod de specialiști. Totodată, echipamentele costă scump, la fel și licențele. Haideți să eșalonăm în timp. Scăderea să o facem treptat. Trebuie să ne ponderăm costurile, dar în același timp să fie toți fericiți. Dacă ar fi 4-5 ani, ar fi bine. Există și subiectul cu tranzacțiile internaționale, care sunt dureroase. Plătim 1,5% pentru cardurile în străinătate care fac tranzacții în țară, pierdem 0,2% cu cardurile domestice în străinătate”, a punctat Pascaru.

Aliona Stratan, prim-vicepreședinte maib a propus în cadrul ședinței să fie selectat un expert neutru să facă o analiză de impact a legii, în condițiile în care actualul proiect nu are analiza de impact și va bulversa piața bancară. „Noi putem oferi suport în a face analiza înainte de a vota legea.

Președintele Asociației Băncilor, Nicolae Dorin susține că această lege, cu plafonarea comisioanelor, nu trebuie modificată, în condițiile în care este o lege organică. „S-a greșit legea care se vrea a fi schimbată”.

Victor Șușu, directorul departamentului de plăți de la BNM este de acord că mărimea comisioanelor este mare, dar acest subiect trebuie discutat cu atenție. BNM a emis aviz negativ la proiectul de lege.

Viorel Cibotaru de la Moldindconbank afirmă că: “doar în URSS a erau reglementari cu plafonări. Domeniul bancar este concurențial și nu necesită plafonări prin lege. Sunt și alte costuri pe care le suportă băncile. De exemplu, cât costă să operezi cu numerarul. Or, asemenea evaluări nu au fost făcute”.

Reprezentanții Visa și Mastercard au spus că un asemenea precedent, cu plafonarea la plata cu cardul, a existat în Ungaria și a avut efect invers. În rezultat s-a renunțat. „Este necesar ca deputații PAS să promoveze directiva UE cu perioada de transpunere de pana la 3 ani și nu proiecte amatoricești”.

”Și noi la Parlament, și sistemul bancar, și companiile avem aceleași scopuri – de a dezvolta plățile cu cardul, de a transparentiza tranzacțiile, de a reduce costurile suportate de antreprenori și de a susține businessul mic și mijlociu. Acum, principalul impediment în adaptarea naturală a plăților cu cardul este anume acest comision, extrem de dureros, care dezavantajează antreprenorii mici și mijlocii și îi descurajează să promoveze plățile contactless”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba.

Parlamentarul a exprimat interesul pentru un proces extins de consultări pe marginea acestui subiect, cu participarea tuturor actorilor interesați, care să se soldeze cu o decizie cât mai echilibrată și corectă. ”Există conștientizarea problemei, este un început bun, acum să încercăm să depunem eforturi ca să găsim soluția optimă pentru toți”, a spus Dumitru Alaiba.  De asemenea, deputatul a remarcat că proiectul de lege propus nu este o inițiativă izolată și că vor urma alte intervenții care să conducă la creșterea plăților fără numerar și la dezvoltarea pieței cardurilor de plată din Republica Moldova.

Comisioanele percepute de băncile din Moldova variază în funcție de card și constituie între 1,5% și 3,0% din suma tranzacției. Conform informației disponibile la băncile comerciale, comisioanele sunt diferite pentru cardurile emise de banca respectivă, pentru cardurile emise de alte bănci locale și pentru cardurile puse în circulație de bănci străine. Astfel, tranzacția efectuată cu un card emis de banca care deservește POS terminalul va suporta un comision mai mic, între 1,5-2,0 în funcție de bancă, în timp ce plățile întreprinse cu un card emis în străinătate va fi taxat cel mai mult, între 2,5-3,0%. Pentru cardurile emise de altă bancă locală, decât cea care deservește POS terminalul, comisionul variază între 1,8-2,5%. Pe lângă comisioanele aplicate la sumele tranzacționate, băncile mai pot percepe și taxe unice pentru deservirea echipamentului.

Ultimele datele ale BNM relevă că la sfârșitul anului 2021 plățile cu cardurile bancare emise în Republica Moldova au constituit 9,3 miliarde de lei, în timp ce retragerile de bancomate au constituit 18,8 miliarde de lei.

AmCham și-a exprimat poziția complexă printr-un demers.

45 AmCham Capping Merchant … by Realitatea.md

 Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

24 Nov. 2025, 16:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Nov. 2025, 16:01 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețul gazelor naturale în Europa a coborât la cel mai redus nivel din ultimul an, cotațiile scăzând luni sub pragul de 30 de euro/MWh la hub-ul TTF de la Amsterdam. Evoluția vine pe fondul importurilor masive de gaze naturale lichefiate (GNL), al vremii mai blânde decât în mod normal și al discuțiilor avansate privind planul american de pace în Ucraina, care au calmat piețele energetice.

Luni dimineață, prețurile futures au ajuns la 29,34 euro/MWh, aproape la jumătate față de nivelurile din februarie 2025. Este cel mai mic preț înregistrat din mai 2024 și confirmă o revenire puternică a pieței, după temerile din primele luni ale anului privind o iarnă dificilă.

Depozitele europene de gaze, afectate la începutul lui 2025 și greu de completat vara trecută, au ridicat atunci îngrijorări privind riscul unor majorări bruște de preț. Totuși, livrările solide de GNL, fluxurile constante din Norvegia și temperaturile ridicate au redus presiunea în ultimele luni și au distanțat Europa de atmosfera critică din 2022, când prețurile record au generat o criză a costului vieții.

De la începutul anului, cotațiile TTF au scăzut cu 39%, iar meteorologii prognozează temperaturi peste mediile sezoniere la începutul lunii decembrie, ceea ce reduce cererea de încălzire. Totodată, fondurile de investiții și-au diminuat pozițiile optimiste pe gazele europene, contribuind la scăderea presiunii pe piață.

În paralel, progresele discuțiilor dintre SUA și Ucraina privind un posibil acord de pace au influențat sentimentul investitorilor. Negocierile de la Geneva au avansat, deși secretarul de stat american Marco Rubio a precizat că termenul-limită de 27 noiembrie ar putea fi amânat. Speranțele unei stabilizări geopolitice sporesc încrederea în aprovizionarea energetică globală înainte de lansarea unor noi proiecte de GNL la finalul anului viitor.

În prezent, Uniunea Europeană mai importă aproximativ 10% din gazele sale din Rusia, iar planul oficial prevede eliminarea totală a dependenței energetice de Moscova până în 2027. Între timp, Europa concurează cu alte regiuni pentru GNL, iar creșterea volumelor disponibile la nivel mondial contribuie la temperarea prețurilor.

Chiar dacă prețurile actuale sunt mult sub maximele istorice din 2022, ele rămân totuși mai ridicate decât nivelurile de dinainte de criza energetică. Analiștii avertizează că situația poate rămâne fragilă, având în vedere stocurile relativ reduse pentru intrarea în iarnă și sensibilitatea pieței la evoluții geopolitice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII