Bancherii sunt tot mai zgârciți cu dobânzile la depozite

Moldovenii au economist în bănci în luna iunie 3,3 miliarde de lei, cu 8,7% mai mult față de luna precedentă, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în moneda națională s-a diminuat cu 1,35 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă și a constituit 6,29 la sută. Iar rata medie nominală la depozitele în valută s-a majorat cu 0,43 puncte procentuale, constituind 2,59 la sută.

Populația a economist în bănci 2,7 miliarde de lei, în creștere cu 18,3 la sută comparativ cu luna precedentă.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele fizice, comparativ cu luna precedentă, s-a micșorat cu 1,63 puncte procentuale până la nivelul de 6,65 la sută. În același timp, rata medie la depozitele atrase în valută s-a majorat cu 0,32 puncte procentuale și a constituit 2,82 la sută.

În iunie 2023, comparativ cu luna precedentă, depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice s-au diminuat cu 16,4 la sută, iar depozitele în valută s-au diminuat cu 22,3 la sută, respectiv. Depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice au constituit 420,4 milioane lei, iar cele în valută – 236,9 milioane lei.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice, comparativ cu luna precedentă, s-a micșorat cu 0,99 puncte procentuale până la nivelul de 4,78 la sută. În același timp, rata medie la depozitele atrase în valută s-a majorat cu 0,42 puncte procentuale și a constituit 1,66 la sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rate #depozite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.