Disperare! Lipsa forței de muncă ar putea aduce străinii în Republica Moldova

06 Mart. 2023, 12:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mart. 2023, 12:00 // Actual //  bani.md

În anul 2022, ANOFM vorbea de un deficit de forță de muncă de 17%. Printre principalele motive s-a numărat lipsa personalului calificat cu experiență (menționată de 71% din agenții economici care s-au ciocnit cu lipsa forței de muncă), numărul redus de solicitanţi (60%) și imposibilitatea de a oferi salariul necesar (16%). Drept soluție la această problemă tot mai frecvent se discută relaxarea suplimentară a condițiilor de admitere a lucrătorilor străini în Republica Moldova, după mai multe runde anterioare de reducere a restricțiilor se arată într-un studiu Marinei Soloviova de la Expert-Grup.

Tendinţele demografice în Republica Moldova arată perspective negative pe termen lung pentru oferta forței de muncă. Numărul populației cu reședința obișnuită în vârstă aptă de muncă (20-64 de ani) a scăzut în medie cu 2% anual în ultimii 5 ani, iar către anul 2030 se prognozează că se va reduce cu circa 8% comparativ cu situația de la începutul anului 2022, sau cu 120 mii persoane (Figura 3). Aceasta va determina constrângeri atât pentru angajatori, cât și pentru sistemul de asigurări sociale: dacă la începutul anului 2022 indicele sarcinii demografice a constituit 63% (deci la 100 de locuitori în vârstă aptă de muncă au revenit 63 de copii și vârstnici), atunci către anul 2030 el va ajunge la 70%, conform prognozei Departamentului Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (scenariul mediu). Totodată observăm că și în anul 2030, în pofida scăderii, ponderea populației în vârstă aptă de muncă în populația totală cu reședința obișnuită va depăși 50%, deci Republica Moldova încă va beneficia de dividendul demografic (deși situația poate varia în distribuție pe raioane).

Studiul Expert Grup spune că liberalizarea imediată ar genera un flux de imigranți din țări predominant africane și de religie musulmană, față de care în Moldova există prejudecăți accentuate.

„Pentru atenuarea atitudinilor rasiste și xenofobe și pentru lărgirea ferestrei overtoniene de politici migraționale acceptabile, sunt necesare măsuri educative de cultivare a toleranței, politici de protejare a diversității, precum și aplicarea consecventă a cadrului normativ existent. Deși instigarea la ură sau violență pe motive de prejudecată (pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie etc.) este formal interzisă de legislația în vigoare, ea a fost mult timp privită cu indulgență, iar diviziunile etnice și lingvistice au fost cultivate și folosite în scopuri politice. Acum intoleranța a devenit o piedică în calea dezvoltării și trebuie recunoscută și tratată ca atare”, mai spune Marina Soloviova.

În prezent, statutul lor, inclusiv dreptul la muncă în Republica Moldova, este determinat de dispozițiile CSE care se referă la perioade de timp scurte (câteva luni). Aceasta creează dificultăți de planificare atât pentru refugiate, cât și pentru angajatori și explică parțial eșecul integrării refugiatelor ucrainene pe piața națională a muncii, înregistrat până acum. Dreptul lor la muncă, precum și accesul la serviciile de educație, protecție socială și medicală trebuie permanentizat prin modificări la cadrul normativ general, așa încât ele să fie motivate să se angajeze și să rămână în Moldova după consumarea războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.