Disperare! Lipsa forței de muncă ar putea aduce străinii în Republica Moldova

06 Mart. 2023, 12:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mart. 2023, 12:00 // Actual //  bani.md

În anul 2022, ANOFM vorbea de un deficit de forță de muncă de 17%. Printre principalele motive s-a numărat lipsa personalului calificat cu experiență (menționată de 71% din agenții economici care s-au ciocnit cu lipsa forței de muncă), numărul redus de solicitanţi (60%) și imposibilitatea de a oferi salariul necesar (16%). Drept soluție la această problemă tot mai frecvent se discută relaxarea suplimentară a condițiilor de admitere a lucrătorilor străini în Republica Moldova, după mai multe runde anterioare de reducere a restricțiilor se arată într-un studiu Marinei Soloviova de la Expert-Grup.

Tendinţele demografice în Republica Moldova arată perspective negative pe termen lung pentru oferta forței de muncă. Numărul populației cu reședința obișnuită în vârstă aptă de muncă (20-64 de ani) a scăzut în medie cu 2% anual în ultimii 5 ani, iar către anul 2030 se prognozează că se va reduce cu circa 8% comparativ cu situația de la începutul anului 2022, sau cu 120 mii persoane (Figura 3). Aceasta va determina constrângeri atât pentru angajatori, cât și pentru sistemul de asigurări sociale: dacă la începutul anului 2022 indicele sarcinii demografice a constituit 63% (deci la 100 de locuitori în vârstă aptă de muncă au revenit 63 de copii și vârstnici), atunci către anul 2030 el va ajunge la 70%, conform prognozei Departamentului Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (scenariul mediu). Totodată observăm că și în anul 2030, în pofida scăderii, ponderea populației în vârstă aptă de muncă în populația totală cu reședința obișnuită va depăși 50%, deci Republica Moldova încă va beneficia de dividendul demografic (deși situația poate varia în distribuție pe raioane).

Studiul Expert Grup spune că liberalizarea imediată ar genera un flux de imigranți din țări predominant africane și de religie musulmană, față de care în Moldova există prejudecăți accentuate.

„Pentru atenuarea atitudinilor rasiste și xenofobe și pentru lărgirea ferestrei overtoniene de politici migraționale acceptabile, sunt necesare măsuri educative de cultivare a toleranței, politici de protejare a diversității, precum și aplicarea consecventă a cadrului normativ existent. Deși instigarea la ură sau violență pe motive de prejudecată (pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie etc.) este formal interzisă de legislația în vigoare, ea a fost mult timp privită cu indulgență, iar diviziunile etnice și lingvistice au fost cultivate și folosite în scopuri politice. Acum intoleranța a devenit o piedică în calea dezvoltării și trebuie recunoscută și tratată ca atare”, mai spune Marina Soloviova.

În prezent, statutul lor, inclusiv dreptul la muncă în Republica Moldova, este determinat de dispozițiile CSE care se referă la perioade de timp scurte (câteva luni). Aceasta creează dificultăți de planificare atât pentru refugiate, cât și pentru angajatori și explică parțial eșecul integrării refugiatelor ucrainene pe piața națională a muncii, înregistrat până acum. Dreptul lor la muncă, precum și accesul la serviciile de educație, protecție socială și medicală trebuie permanentizat prin modificări la cadrul normativ general, așa încât ele să fie motivate să se angajeze și să rămână în Moldova după consumarea războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:19 // Actual //  Ursu Victor

Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 va fi majorat cu aproximativ 1,37 miliarde de lei, până la 52,83 miliarde de lei, însă documentul votat vineri în prima lectură arată că încasările din contribuțiile sociale achitate de angajatori sunt sub nivelul estimat inițial. Diferența este compensată în mare parte prin transferuri suplimentare de la bugetul de stat.

Potrivit notei de fundamentare, veniturile și cheltuielile BASS sunt revizuite de la 51,45 miliarde de lei la 52,83 miliarde de lei, după analiza execuției bugetare din primele șase luni ale anului și reevaluarea necesarului de bani pentru prestațiile sociale până la sfârșitul lui 2026.

Unul dintre detalii din document este revizuirea în jos a veniturilor din contribuțiile obligatorii de asigurări sociale. Planul este redus cu 413,5 milioane de lei, de la 31,34 miliarde la aproximativ 30,93 miliarde de lei. Principalul motiv este diminuarea cu 477,6 milioane de lei a contribuțiilor sociale virate de angajatori.

În schimb, contribuțiile achitate de persoanele neangajate sunt majorate cu circa 11,1 milioane de lei, iar autoritățile introduc în plan aproape 53 milioane de lei din majorări de întârziere și penalități pentru neachitarea la timp a contribuțiilor sociale.

Pentru a acoperi necesarul suplimentar, transferurile dintre bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale cresc cu aproximativ 1,61 miliarde de lei. Din această sumă, 721,1 milioane de lei reprezintă transferuri suplimentare cu destinație specială pentru prestații sociale, iar alte 886,6 milioane de lei sunt alocate pentru acoperirea deficitului BASS și a majorării cheltuielilor finanțate din resurse generale.

Revizuirea bugetului aduce bani suplimentari și pentru pensii. Cheltuielile pentru „Protecția persoanelor în etate” cresc cu aproximativ 288,6 milioane de lei. Din această sumă, aproape 244,5 milioane de lei sunt necesari pentru pensiile pentru limită de vârstă, iar circa 44,1 milioane de lei – pentru pensiile anticipate pentru carieră lungă.

Și bugetul destinat șomerilor este revizuit puternic în sus. Pentru prestațiile de șomaj se adaugă aproape 59,4 milioane de lei, cheltuielile urmând să urce de la circa 119,7 milioane la 179,1 milioane de lei.

Una dintre cele mai mari creșteri este înregistrată la protecția persoanelor cu dizabilități, unde bugetul este suplimentat cu aproximativ 344,6 milioane de lei, până la peste 6,3 miliarde de lei. Autoritățile explică majorarea prin creșterea numărului de beneficiari și a mărimii medii a prestațiilor sociale. Doar transferurile suplimentare de la bugetul de stat pentru această categorie cresc cu aproximativ 247,1 milioane de lei.

Documentul scoate în evidență și o redistribuire în zona ajutoarelor sociale. Pentru reducerea vulnerabilității energetice sunt prevăzute suplimentar 550 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate sunt reduse cu 33 de milioane de lei. Per total, subprogramul „Protecția socială în cazuri excepționale” crește cu 517 milioane de lei, până la circa 3 miliarde de lei.

La capitolul familie și copii, cheltuielile sunt suplimentate cu circa 50,4 milioane de lei, însă în interiorul programului există redistribuiri semnificative. Sunt adăugate aproximativ 121,5 milioane de lei pentru indemnizațiile destinate persoanelor asigurate care îngrijesc copilul până la vârsta de trei ani și 2 milioane de lei pentru indemnizația paternală. În același timp, necesarul pentru indemnizațiile de maternitate este redus cu aproximativ 33,5 milioane de lei, iar transferurile pentru îngrijirea copilului până la doi ani scad cu 40 de milioane de lei.

Un alt detaliu  este apariția în buget a unor surse noi de venit. Autoritățile estimează peste 152 milioane de lei din impozitul unic perceput rezidenților parcurilor IT și aproximativ 20,5 milioane de lei din impozitul unic achitat de antreprenorii independenți.

În același timp, Casa Națională de Asigurări Sociale își reduce cu 11 milioane de lei cheltuielile pentru administrarea sistemului public de asigurări sociale. Motivul indicat în document este anularea procedurii de achiziție pentru elaborarea și implementarea unui nou sistem informațional „Protecția socială”, planificat pentru perioada 2026–2028.