Băncile centrale din întreaga lume au cumpărat o cantitate record de aur

01 Nov. 2022, 10:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
01 Nov. 2022, 10:09 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Băncile centrale din întreaga lume au cumpărat, în trimestrul al treilea al acestui an, o cantitate record de 399 de tone de aur, de peste patru ori mai mare decât cantitatea cumpărată în perioada similară a anului trecut, ceea ce a stimulat cererea mondială de metal galben, a anunţat marţi Consiliul Mondial al Aurului, transmite Reuters.

Cererea de aur a fost una puternică şi din partea bijutierilor şi a cumpărătorilor de lingouri şi monede de aur, a precizat World Gold Council (WGC) în ultimul său raport trimestrial. În total, cererea mondială de aur s-a ridicat la 1.181 de tone în perioada iulie-septembrie, cu 28% mai mult decât cele 922 de tone în aceeaşi perioadă a lui 2021, a precizat WGC.

Cele 399 de tone de aur, în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, achiziţionate în trimestrul al treilea, au dus achiziţiile de aur ale băncilor centrale în primele nouă luni ale acestui an la 673 de tone, mai mult decât totalul achiziţiilor încheiate pe parcursul unui an după 1967, an în care dolarul american era încă sprijinit de aur.

Printre cei mai mari cumpărători de aur în ultimele trei luni au fost băncile centrale din Turcia, Uzbekistan, Qatar şi India.

Au sporit de asemenea achiziţiile de lingouri şi monede de aur în Turcia, până la 46,8 tone în trimestrul al treilea, în creştere cu peste 300% în ritm anual, pe măsură ce oamenii au cumpărat aur pentru a se proteja de inflaţia galopantă. Aurul este considerat în mod tradiţional un activ sigur în perioade de incertitudine sau turbulenţe.

„Pentru perioada următoare, ne aşteptăm ca achiziţiile de aur ale băncilor centrale şi ale investitorilor de retail să rămână la un nivel puternic. Ne aşteptăm de asemenea ca cererea din partea bijutierilor să înregistreze performanţe solide în regiuni precum India şi Asia de Sud-Est”, a apreciat analistul WGC, Louise Street.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.