Băncile din Rusia au pierdut 25,5 miliarde de dolari în urma problemelor provocate de conflictul din Ucraina

Băncile din Rusia au pierdut 1.500 de miliarde de ruble (25,5 miliarde de dolari) în urma problemelor provocate de conflictul din Ucraina, potrivit unui oficial al băncii centrale din această ţară, citat de Reuters.

Maxim Liubomudrov, şeful departamentului pentru reglementări al băncii centrale, care supraveghează cele mai mari bănci din Rusia, a a spus că este vorba despre un nivel ”acceptabil” al pierderilor şi că guvernul a avut planuri pregătite pentru a susţine băncile în timpul crizei.

În pofida ordinului de mobilizare al preşedintelui Vladimir Putin, din această săptămână, rubla rusească a atins vineri cel mai înalt nivel faţă de dolarul american şi euro din luna iulie, în tranzacţiile de la Moscova.

Astfel, rubla a avansat cu 3,5%, la 56,79 unităţi pentru un dolar, cel mai ridicat nivel din 22 iulie.

Controalele valutare şi plăţile de taxe de la sfârşitul lunii, prin care exportatorii ruşi îşi transformă câştigurile în valută străină în ruble pentru a face plăţi către Trezorerie, oferă un impuls rublei, în pofida factorilor geopolitici contrari, spun analiştii.

După invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, guvernul şi banca centrală din Rusia au luat măsuri stricte privind circulaţia capitalului şi protejarea rublei, iar în urma acestora moneda rusească a consemnat în acest an cea mai bună evoluţie la nivel global. Ulterior, banca centrală rusă a relaxat o parte din controalele capitalulu, pe fondul îngrijorărilor că puterea rublei afectează activităţile economice.

#pirderi #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (#CCIMoldova) intensifică dialogul cu instituțiile europene în vederea sprijinirii mediului de afaceri în procesul de adaptare la cerințele climatice ale Uniunii Europene. Președintele CCI, Sergiu Harea, a avut o întrevedere la Bruxelles cu reprezentanții Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA) din cadrul Comisiei Europene, inclusiv cu Jan Dusik, director general adjunct al instituției.

Discuțiile s-au axat pe subiecte esențiale pentru antreprenorii moldoveni, în contextul tranziției spre o economie sustenabilă:

Managementul deșeurilor și conformarea la reglementările de mediu europene, responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), cu accent pe cerințele aplicabile importatorilor și tranziția către economia circulară, în special impactul asupra sectorului industrial.

„Mediul de afaceri din Republica Moldova este tot mai angajat în procesul de tranziție spre o economie verde și sustenabilă, în acord cu Pactul Ecologic European (European Green Deal). Ne dorim o integrare treptată, dar fermă, în standardele europene”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.
Un exemplu concret în acest sens este Proiectul privind Programele Educaționale pentru Economia Circulară, care oferă sprijin industriilor pentru adoptarea unor tehnologii de producție mai curate și pentru reducerea deșeurilor, facilitând alinierea la normele europene de mediu.

Totodată, reprezentanții CCI și DG CLIMA au discutat despre accesul companiilor moldovenești la inițiativele europene privind clima, inclusiv mecanisme de sprijin financiar și tehnic pentru proiecte verzi.

În prezent, Republica Moldova alocă doar 0,5% din PIB pentru protecția mediului, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,9%. Cu toate acestea, progresele sunt vizibile: în 2023, 109 întreprinderi au fost asistate prin programele EaP GREEN și EU4Environment, în tranziția către practici sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic.