Băncile i-au închis ușa în nas lui Ceban de la Moldovagaz: Nu putem lua credite, nimeni nu ne amână plățile

Pe noi nimeni nu ne creditează, nu putem lua credite, nimeni nu ne amână plățile, iar unica soluție este să obținem încasări din tarif ca să plătim furnizorului. Argumentul de bază este creșterea prețului de achiziție a gazului. Noi trebuie să avem acoperirea costului real de achiziție, a argumentat președintele Moldovagaz, Vadim Ceban recenta solicitare de majorarea a tarifului la gaz pentru consumatorii finali la 24,45 de lei metru cub cu TVA.

„Noi nu vrem să admitem cealaltă extremă când consumatorii nu vor putea achita. Noi vom solicita Comisiei pentru Situații Excepționale să avem anumite amânări pentru plata impozitelor, cum este TVA la import. Dar asta tot nu-i corect. Noi trebuie să achităm statului impozite, pentru că ele sunt destinate plăților sociale. Noi am redus drastic cheltuielile în rețele, infrastructură”, a spus Ceban în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8.

Ceban susține că unica soluție pentru depășirea situației precare în care se află Moldovagaz este aplicarea tarifelor sezoniere

„Soluția noastră de compromis este să avem tarife sezoniere, pentru perioada de iarnă și pentru perioada de vară. De asemenea, trebuie să asigurăm stocuri. Sunt capacități de stocare în România, cred că până la 100 de milioane de m3 statul poate depozita acolo. Acest volum acoperă 2 luni, septembrie și octombrie. A fost deja contractat din partea BERD un împrumut de 300 de milioane, 200 de milioane sunt pentru a procura gaz și 100 de milioane pentru depozitare. Acest lucru este binevenit pentru securitatea energetică a statului”, a explicat președintele Moldovagaz.

Moldovagaz a depus la ANRE în data de 1 iulie o solicitare de majorare a tarifului la gaz pentru consumatorii finali cu 45%, la 24,45 de lei metru cub. Președintele companiei și-a argumentat solicitarea prin faptul că din luna iulie tariful la metanul importat a crescut la 980 USD pentru o mie de metri cubi. Iar devierile financiare ale Moldovagaz se ridică la 2.5 miliarde USD.

#gaz #Moldovagaz #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.