Băncile rusești au înflorit în 2024. Cum au atins profituri istorice în ciuda sancțiunilor

30 Ian. 2025, 15:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2025, 15:04 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile din Rusia au obținut profituri anuale record de 4 trilioane de ruble (40,7 miliarde de dolari) în 2024, a anunțat joi Banca Centrală a Rusiei, în contextul în care sectorul financiar al țării continuă să se redreseze după sancțiuni, beneficiind de ratele ridicate ale dobânzilor și de o creștere solidă a împrumuturilor, scrie REUTERS.

Rata de referință ridicată a băncii centrale, stabilită în prezent la 21%, a majorat marjele nete de dobândă ale băncilor, dar creșterea creditării începe să încetinească. Costurile ridicate ale împrumuturilor descurajează unele companii să caute finanțare pentru proiecte de dezvoltare, preferând să-și păstreze fondurile în depozite.

Excluzând profiturile obținute de subsidiare și reevaluarea negativă a valorilor mobiliare, profitul sectorului bancar ar fi de 3,4 trilioane de ruble, potrivit unui raport al băncii centrale, care nu a furnizat date comparabile pentru 2023.

Banca Centrală a avertizat deja că profiturile băncilor vor scădea în 2025, pe măsură ce riscurile de credit vor crește, iar marjele vor fi comprimate. German Gref, CEO al liderului pieței, Sberbank, a numit ratele ridicate ale dobânzilor o „provocare colosală” pentru afaceri și bănci, în timp ce Andrey Kostin, șeful celei de-a doua bănci ca mărime, VTB, a declarat că reglementările mai stricte vor reduce, de asemenea, profiturile băncilor.

Venitul net din dobânzi al băncilor rusești a crescut cu 11% în 2024, ajungând la 6,7 trilioane de ruble, a mai adăugat banca centrală.

Creșterea creditelor corporative, de consum și ipotecare a încetinit semnificativ în 2024. În cazul creditelor ipotecare, creșterea a scăzut la 12,4%, comparativ cu un record de 34,5% în 2023. Valoarea creditelor ipotecare emise, de 4,9 trilioane de ruble, a fost cu aproape 40% mai mică decât în anul precedent.

Alexander Danilov, director al departamentului de reglementare bancară și analiză din cadrul băncii centrale, a recomandat evitarea comparațiilor cu 2023, descriind acel an drept o excepție din cauza supraîncălzirii pieței și a volumului colosal de sprijin guvernamental.

Cheltuielile guvernamentale crescute pentru conflictul din Ucraina au stimulat creșterea economică, dar au alimentat și inflația, forțând banca centrală să majoreze ratele dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, ceea ce a generat îngrijorări privind supraîncălzirea economiei.

Creșterea creditelor corporative de 17,9% în 2024 a fost însoțită de o creștere de 4,1% a volumului creditelor neperformante (NPL). Cu toate acestea, ponderea NPL-urilor a scăzut la 3,8% datorită creșterii portofoliului de credite.

Un think tank important care consiliază guvernul a avertizat recent că Rusia ar putea înfrunta un val de falimente corporative în acest an, pe măsură ce ponderea companiilor cu niveluri riscante de datorie s-a dublat în 2024. Multe companii mari s-au plâns de costurile ridicate ale împrumuturilor.

„Companiile din majoritatea industriilor sunt încă destul de profitabile, ceea ce le permite să își gestioneze împrumuturile chiar și la ratele actuale”, a declarat banca centrală. „Cu toate acestea, dificultăți ar putea apărea pentru companiile cu un grad ridicat de îndatorare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Ian. 2025, 16:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2025, 16:15 // Actual //  Ursu Victor

Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere energetic, importând aproape integral cărbunele, gazele naturale și produsele petroliere, potrivit unui recent Raport de Țară privind Clima și Dezvoltarea, publicat de Banca Mondială. În plus, economia țării este intens poluantă, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media Uniunii Europene. Această realitate expune Moldova la riscuri economice semnificative, inclusiv la viitoarele tarife comerciale legate de carbon ale UE, care vor intra în vigoare în 2026.

Economia Moldovei, puternic dependentă de agricultură, este afectată de secetă și alte șocuri naturale, contribuind la creșterea economică slabă, volatilă și la sărăcia rurală accentuată. Schimbările climatice au amplificat frecvența și severitatea secetelor și inundațiilor, în timp ce poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese premature anual. Costurile economice ale acestor probleme sunt estimate la 164 de milioane de dolari pe an, echivalentul a 1,3% din PIB-ul țării în 2021.

Potrivit raportului, tranziția către o economie verde ar putea revitaliza și moderniza Moldova. Printre beneficiile enumerate se numără: crearea de locuri de muncă mai bine plătite, reducerea poluării aerului și a deceselor premature și îmbunătățirea securității energetice și a sănătății populației.

Raportul subliniază necesitatea unor politici centrate pe oameni, care să protejeze populația vulnerabilă, să consolideze protecția socială și să îmbunătățească accesul la infrastructură și servicii publice rezistente la schimbările climatice. În plus, este esențială pregătirea forței de muncă pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

În contextul provocărilor actuale și al riscurilor viitoare, raportul Băncii Mondiale se arată că în următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală