Băncile rusești au înflorit în 2024. Cum au atins profituri istorice în ciuda sancțiunilor

Băncile din Rusia au obținut profituri anuale record de 4 trilioane de ruble (40,7 miliarde de dolari) în 2024, a anunțat joi Banca Centrală a Rusiei, în contextul în care sectorul financiar al țării continuă să se redreseze după sancțiuni, beneficiind de ratele ridicate ale dobânzilor și de o creștere solidă a împrumuturilor, scrie REUTERS.

Rata de referință ridicată a băncii centrale, stabilită în prezent la 21%, a majorat marjele nete de dobândă ale băncilor, dar creșterea creditării începe să încetinească. Costurile ridicate ale împrumuturilor descurajează unele companii să caute finanțare pentru proiecte de dezvoltare, preferând să-și păstreze fondurile în depozite.

Excluzând profiturile obținute de subsidiare și reevaluarea negativă a valorilor mobiliare, profitul sectorului bancar ar fi de 3,4 trilioane de ruble, potrivit unui raport al băncii centrale, care nu a furnizat date comparabile pentru 2023.

Banca Centrală a avertizat deja că profiturile băncilor vor scădea în 2025, pe măsură ce riscurile de credit vor crește, iar marjele vor fi comprimate. German Gref, CEO al liderului pieței, Sberbank, a numit ratele ridicate ale dobânzilor o „provocare colosală” pentru afaceri și bănci, în timp ce Andrey Kostin, șeful celei de-a doua bănci ca mărime, VTB, a declarat că reglementările mai stricte vor reduce, de asemenea, profiturile băncilor.

Venitul net din dobânzi al băncilor rusești a crescut cu 11% în 2024, ajungând la 6,7 trilioane de ruble, a mai adăugat banca centrală.

Creșterea creditelor corporative, de consum și ipotecare a încetinit semnificativ în 2024. În cazul creditelor ipotecare, creșterea a scăzut la 12,4%, comparativ cu un record de 34,5% în 2023. Valoarea creditelor ipotecare emise, de 4,9 trilioane de ruble, a fost cu aproape 40% mai mică decât în anul precedent.

Alexander Danilov, director al departamentului de reglementare bancară și analiză din cadrul băncii centrale, a recomandat evitarea comparațiilor cu 2023, descriind acel an drept o excepție din cauza supraîncălzirii pieței și a volumului colosal de sprijin guvernamental.

Cheltuielile guvernamentale crescute pentru conflictul din Ucraina au stimulat creșterea economică, dar au alimentat și inflația, forțând banca centrală să majoreze ratele dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, ceea ce a generat îngrijorări privind supraîncălzirea economiei.

Creșterea creditelor corporative de 17,9% în 2024 a fost însoțită de o creștere de 4,1% a volumului creditelor neperformante (NPL). Cu toate acestea, ponderea NPL-urilor a scăzut la 3,8% datorită creșterii portofoliului de credite.

Un think tank important care consiliază guvernul a avertizat recent că Rusia ar putea înfrunta un val de falimente corporative în acest an, pe măsură ce ponderea companiilor cu niveluri riscante de datorie s-a dublat în 2024. Multe companii mari s-au plâns de costurile ridicate ale împrumuturilor.

„Companiile din majoritatea industriilor sunt încă destul de profitabile, ceea ce le permite să își gestioneze împrumuturile chiar și la ratele actuale”, a declarat banca centrală. „Cu toate acestea, dificultăți ar putea apărea pentru companiile cu un grad ridicat de îndatorare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #profit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”