Băncile turcești au început să închidă conturile companiilor din Rusia

Companiile rusești se confruntă cu închiderea conturilor în băncile turcești, iar persoanele care doresc să deschidă un card bancar se confruntă cu cerințe mai stricte, susțin proprietarii de afaceri, consultanții financiari și reprezentanții asociațiilor de afaceri, scrie Moskow Times.

De la sfârșitul anului trecut, băncile turcești au început să suspende plățile legate de Rusia, au informat Bloomberg și Kommersant. Potrivit interlocutorilor operațiunile sunt încă înghetate. Mai mult, dacă anterior restricțiile includeau companiile aflate sub sancțiuni, acum acest lucru s-a extins la aproape toată lumea.

Până în decembrie, Turcia avea „două bănci omnivore și două bănci semiomnivore” în ceea ce privește colaborarea cu Rusia. Prima categorie a fost amenințată cu includerea în lista americană SDN (Specially Designated Nationals List – o listă de persoane sancționate). După aceea, au închis conturile corespondente ale unei părți semnificative a companiilor și băncilor rusești. Băncile „semi-omnivore” au început și ele să rupă relațiile, dar mai ales cu cei care au devenit clienți după începutul războiului din Ucraina, susține sursa publicației.

„Companiile au început de fapt să fie sfătuite să finalizeze tranzacțiile cu banca și să închidă conturile. Acest lucru se aplică în primul rând întreprinderilor care au folosit Turcia ca jurisdicție de tranzit pentru plăți și livrări, precum și comercianților de petrol și gaze”, spune consultantul internațional de plăți Iskander Mirgalimov. De asemenea, potrivit acestuia, băncile turcești înăsprește condițiile pentru deschiderea de conturi pentru persoane fizice – dacă cardurile anterioare erau emise tuturor, acum există o cerință ca noii clienți să mențină solduri mari ale depozitelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conturi #Turcia #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ion Munteanu, actualul procuror general al Republicii Moldova a fost desemnat câștigătorul concursului pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), se află în centrul unui scandal de proporții, care scoate la iveală acuzații grave privind complicitatea sa în mușamalizarea unor dosare penale legate de frauda bancară de la Banca de Economii a Moldovei (BEM), cunoscută drept „furtul miliardului”.

Potrivit unei investigații publicate de BANI.MD, Munteanu a avut un rol-cheie în protejarea unei rețele criminale care a devalizat BEM prin utilizarea unor companii-fantomă controlate cu acte falsificate, inclusiv prin intermediul unui „boschetar” decedat în 2014 — Alexei Crăciun. Acesta a fost folosit fictiv ca administrator al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat credite în valoare totală de 2,9 milioane de euro de la BEM. Aceste împrumuturi nu au fost rambursate nici până astăzi.

Documentele arată că, în dosarul civil falsificat nr. 2-16139/2013, judecătoarea Iurie Țurcanu a emis o hotărâre care i-a atribuit lui Crăciun proprietatea asupra firmelor respective, în baza unor acte fictive. Acțiunile s-au desfășurat cu implicarea registratorului de stat Ala Dragomir și a mai multor membri ai unei rețele criminale organizate, printre care Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi și Ilona Macari.

Deși încă din 2013–2015 existau dovezi clare privind frauda și identitatea adevăraților beneficiari, Ion Munteanu, în calitate de procuror de caz, nu a pornit urmărirea penală împotriva grupului, fapt ce a permis continuarea activității infracționale. Omul de afaceri Alexei Damaschin, parte prejudiciată în dosar, susține că prejudiciul total ajunge la peste 100 de milioane de lei.

Mai mult, potrivit procurorului Tatiana Nadulișneac, faptele rețelei formate din Tverdohleb, Lambantu și alții constituie escrocherie în proporții deosebit de mari, iar tergiversarea urmăririi penale ar fi împiedicat investigarea unui posibil omor premeditat — cel al lui Crăciun, folosit post-mortem în schemele frauduloase.

Ancheta scoate la iveală și legături cu compania Kelway Trading Limited din România, despre care se afirmă că transfera 10% din creditele neperformante către conturile unor înalți procurori, inclusiv foștii șefi Eduard Mașnic și Eduard Harunjen. Aceasta este suspectată că ar fi servit drept paravan pentru „plăți de loialitate” către procurori și deputați.

În noiembrie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost sesizat de Damaschin cu privire la presupusa inacțiune a lui Ion Munteanu, însă plângerea a fost respinsă, după un vot controversat: 4 membri au susținut-o, 6 s-au opus. Ulterior, în martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis demararea procedurii de contencios administrativ pentru anularea deciziei CSP.

În ciuda acestui fundal grav, Ion Munteanu a câștigat recent concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea unui loc la Curtea Supremă de Justiție, acumulând cel mai mare punctaj — 76,5.