Banii de la FMI nu au venit! Gavrilița: Ne-am finanțat mai ieftin din UE, iar costurile datoriei sunt mai mici

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a declarat că în anul 2025 Republica Moldova nu a primit ultima tranșă din partea Fondului Monetar Internațional (FMI) în sumă de 170 de milioane de doalri, însă acest lucru nu a afectat stabilitatea bugetară a țării.

„În anul 2025 nu au mai fost subevaluări în cadrul programulu. Tranșa, respectiv, nu a fost deblocată, dar a fost un an în același timp în care am avut resurse suficiente”, a spus Adrian Gavriliță, comentând situația actuală a finanțării externe.

Potrivit ministrului, chiar dacă FMI nu a transferat tranșa planificată, bugetul de stat a fost executat fără dificultăți, iar costurile de deservire a datoriei publice s-au redus cu circa 300 de milioane de lei.

„Dacă o să observați și rectificarea bugetului, aceasta are o reducere de circa 300 milioane în costuri de servire a datoriei. Prin urmare, nu a fost o problemă”, a explicat Gavrilița.

Oficialul a precizat că, în luna decembrie, autoritățile urmează să reia discuțiile în cadrul unei comisii comune pentru a analiza posibilitatea relansării cooperării cu FMI și eventualele acoperiri financiare.

Progarmaul Chișinăului cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie, iar fondul nu a traansferat ultima tranșă de 170 de milioane de euro echivalentul a 2,9 miliarde de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.