Banii nu o fac fericită. O tânără din Austria va dona 90% din moștenirea de zeci de milioane de euro

Marlene Engelhorn în vârstă de 29 de ani, știe că peste câțiva ani va moșteni o sumă uriașă de bani. Bunica ei, Traudl Engelhorn-Vechiatto, 94 de ani, i-a mărturisit atunci planurile pe care le are cu averea ei.

Traudl este văduva unui miliardar din Viena – Peter Engelhorn – a cărui avere a fost estimată de Forbes la suma de 4,2 miliarde de dolari. Peter, care a murit în 1991, a fost strănepotul fondatorului BASF, Friedrich Engelhorn, și a avut mai multe afaceri foarte prospere în domeniul farmaceutic. Marlenei îi revine din averea familiei o sumă de câteva zeci de milioane de euro – fără a preciza exact despre cât este vorba, scrie Digi24.

Într-un interviu acordat ziarului austriac Der Standard, tânăra vieneză spune că pur și simplu a avut noroc la „loteria nașterii”, că este mulțumită cu viața pe care o are acum și că intenționează să doneze peste 90% din suma moștenită.

„În opinia mea, aceasta nu este o chestiune de voință, ci o chestiune de corectitudine. Nu am făcut nimic pentru această moștenire. Acesta este pur noroc la loteria nașterii și pură coincidență. Oamenii care de fapt au contribuit la asta nu obțin prea mult. Provine (moștenirea – n.n.) de fapt de la societate și aici ar trebui să se întoarcă. Când a venit anunțul că voi moșteni o avere, am observat că nu eram cu adevărat fericită și m-am gândit: ceva nu este în regulă, trebuie să fac ceva. Apoi am început să mă gândesc serios la asta… În societățile noastre, bogăția individuală este legată structural de sărăcia colectivă”, a declarat Marlene Engelhorn.

„Bunica mea îmi oferă multă libertate de acțiune și profit de asta pentru a face o declarație publică: nu am muncit o zi pentru acești bani și nu plătesc un cent impozit ca să intru în posesia lor. Nu se poate! În cele din urmă aș vrea să fiu taxată. Dacă nu va exista impozit pe moștenire sau pe avere, mă voi gândi eu la unul”, a spus Marlene.

Tânăra încă nu știe exact cum va proceda cu moștenirea, dar spune că va găsi o cale ca banii să ajungă „în societate”.

#fericire #mostenire #donatie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compensații de sute de mii de lei achitate nejustificat, sporuri acordate cu abateri și premii fără aprobări. Acestea sunt unele dintre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în urma auditului rapoartelor financiare pentru anul 2025. Auditorii au emis o opinie cu rezerve și au constatat probleme atât în gestionarea salariilor și patrimoniului public, cât și a fondurilor externe de sute de milioane de lei.

Una dintre cele mai sensibile constatări vizează plata unei compensații de aproximativ 200 de mii de lei către fostul conducător al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii. Potrivit Curții de Conturi, persoana presta servicii în baza unui contract civil și nu avea raporturi de muncă cu ministerul, însă a primit o compensație echivalentă cu trei salarii medii lunare. Mai mult, Banca Mondială a calificat ulterior această cheltuială drept neeligibilă.

Auditul arată că mai mulți directori de instituții subordonate au primit sporuri pentru performanță fără aprobarea ministerului, ceea ce a dus la cheltuieli considerate nejustificate de peste 300 de mii de lei. În alte cazuri, sporurile au fost calculate greșit: unii angajați au primit bonusuri fără fișe de evaluare semnate, alții au beneficiat de sporuri mai mari decât permite regulamentul intern, iar unele plăți au fost acordate inclusiv persoanelor cu calificativ „satisfăcător”. Numai pentru luna februarie 2025, auditorii au identificat erori salariale de circa 150 de mii de lei.

Curtea de Conturi mai constată că două instituții din subordinea ministerului au acordat premii unice fără aprobarea prealabilă a MAIA, ceea ce indică, potrivit auditorilor, lipsa unor reguli clare și a unui control unitar în sistemul ministerial.

Probleme majore au fost descoperite și în administrarea patrimoniului public. Drepturile asupra a 119 clădiri nu sunt înregistrate, trei clădiri nu au fost evaluate și incluse în contabilitate, iar 52 de terenuri nu au fost încă transmise Agenției Proprietății Publice, deși procedura trebuia finalizată de mai mulți ani. Auditorii spun că datele din Registrul bunurilor imobile nu corespund situației reale din teren.

În evidența ministerului figurează și un apeduct de 7,1 milioane de lei fără documente justificative. Construcția, preluată încă din 2017, nu a fost finalizată nici până în prezent. Inventarierea efectuată în 2025 a arătat că turnul de apă este deteriorat și ruginit.

Un alt capitol important ține de gestionarea fondurilor revolving din proiectele externe pentru tehnică agricolă și fertilizanți. Ministerul a raportat venituri de aproape 270 de milioane de lei și cheltuieli de peste 240 de milioane de lei, însă Curtea de Conturi spune că nu există reguli clare privind evidența acestor tranzacții, ceea ce a limitat posibilitatea confirmării integrale a soldurilor raportate.

Raportul mai arată că ministerul și instituțiile subordonate administrează 52 de sisteme informatice și softuri în valoare totală de peste 50 de milioane de lei. Dintre acestea, șapte sisteme, estimate la 28,3 milioane de lei, nu funcționează, iar alte trei, de 7,7 milioane de lei, nu sunt utilizate deloc, deși continuă să fie păstrate în evidența contabilă.

Curtea de Conturi a mai constatat întârzieri în implementarea proiectelor externe, achiziții divizate artificial și concedii nefolosite acumulate de angajați, care pot genera cheltuieli suplimentare de cel puțin 2,3 milioane de lei în anii următori.

În concluzie, auditorii susțin că sistemul de control intern al Ministerului Agriculturii funcționează doar parțial și recomandă consolidarea urgentă a mecanismelor de evidență contabilă, administrare a patrimoniului și monitorizare a cheltuielilor publice.