Banii transnistrenilor pentru gazul consumat: Pe apa sâmbetei, nu în conturile Gazprom!

Datoria regiunii transnistrene față de compania Moldovagaz a crescut cu 424 milioane de dolari în ultimele patru luni: octombrie, noiembrie, decembrie și ianuarie. În această perioadă regiunii transnistrene i-au fost livrate circa 730 de milioane de metri cubi. Vadim Ceban, președintele Consiliului de administrație al SA Moldovagaz a confirmat informația pentru Zdg.md.

Conform unui document publicat de Anticorupție.md în octombrie 2021, datoria a sporit cu 98 milioane, în noiembrie – cu 90 milioane, în decembrie – cu 97,5 milioane, iar în ianuarie – cu 138,4 milioane de dolari. Suma acumulată a fost trecută în contul datoriei față de Gazprom, din cauza faptului că Tiraspoltranzgaz nu a plătit pentru gazul consumat în perioada respectivă.

Deși regiunea transnistreană are datorii față de Moldovagaz, filiala concernului rus Gazprom continuă să aprovizioneze stânga Nistrului cu gaze. Președintele Consiliului de administrație al SA Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat pentru sursa citată că acest lucru se datorează faptului că Tiraspoltransgaz este „compania fiică a Moldovagaz”.

Foto: Anticoruptie.md

Potrivit lui Ceban, în prezent, datoria regiunii transnistrene față de Moldovagaz constituie circa șapte miliarde de dolari.

„Este vorba despre compania noastră fiică. Este vorba despre aprovizionarea centralei termoelectrice de la Cuciurgan, care livrează energie electrică și este vorba despre securitatea energetică (…). Noi avem obligațiunea noastră, ei au obligațiunea lor și acest aspect urmează să fie discutat inclusiv în cadrul ședinței Comisiei moldo-ruse care va avea loc în martie”, a declarat Vadim Ceban.

Pe 29 octombrie 2021, după o serie de negocieri, contractul de livrare a gazelor naturale dintre Gazprom și Moldovagaz a fost prelungit pentru cinci ani „în condiții reciproc avantajoase” a anunțat, oficial, gigantul rus printr-o notă informativă.

La mijlocul lunii aprilie 2021, datoria malului stâng al Nistrului față de Moldovagaz constituia aproape 6,8 miliarde de dolari.

Regiunea stângă a Nistrului nu plătește gazul consumat, întreaga datorie, acumulându-se pe seama Moldovagaz. Locuitorii din stânga Nistrului achită tarife derizorii pentru gazul consumat și nu acoperă costul resurselor energetice livrate. Cert e că nici acești bani nu ajung la furnizori. Aceștia se acumulează pe un cont special la Tiraspol și sunt folosiți ca supliment la pensii și diferite plăți sociale.

Experții de la Chișinău susțin că anumite grupări de la Kremlin câștigă sume uriașe din Transnistria pe seama livrărilor de gaz care nu sunt achitate. Potrivit lor, aceștia storc bani mari din Centrala de la Cuciurgan și Uzina Metalugrică, precum și din fermele de criptomonede amplasate în regiunea transnistreană, care consumă (fără să achite) aproximativ 10% din curentul electric produs de Cuciurgan.

#Vadim Ceban #regiunea transnistreana #datorie #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.