Banii transnistrenilor pentru gazul consumat: Pe apa sâmbetei, nu în conturile Gazprom!

Datoria regiunii transnistrene față de compania Moldovagaz a crescut cu 424 milioane de dolari în ultimele patru luni: octombrie, noiembrie, decembrie și ianuarie. În această perioadă regiunii transnistrene i-au fost livrate circa 730 de milioane de metri cubi. Vadim Ceban, președintele Consiliului de administrație al SA Moldovagaz a confirmat informația pentru Zdg.md.

Conform unui document publicat de Anticorupție.md în octombrie 2021, datoria a sporit cu 98 milioane, în noiembrie – cu 90 milioane, în decembrie – cu 97,5 milioane, iar în ianuarie – cu 138,4 milioane de dolari. Suma acumulată a fost trecută în contul datoriei față de Gazprom, din cauza faptului că Tiraspoltranzgaz nu a plătit pentru gazul consumat în perioada respectivă.

Deși regiunea transnistreană are datorii față de Moldovagaz, filiala concernului rus Gazprom continuă să aprovizioneze stânga Nistrului cu gaze. Președintele Consiliului de administrație al SA Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat pentru sursa citată că acest lucru se datorează faptului că Tiraspoltransgaz este „compania fiică a Moldovagaz”.

Foto: Anticoruptie.md

Potrivit lui Ceban, în prezent, datoria regiunii transnistrene față de Moldovagaz constituie circa șapte miliarde de dolari.

„Este vorba despre compania noastră fiică. Este vorba despre aprovizionarea centralei termoelectrice de la Cuciurgan, care livrează energie electrică și este vorba despre securitatea energetică (…). Noi avem obligațiunea noastră, ei au obligațiunea lor și acest aspect urmează să fie discutat inclusiv în cadrul ședinței Comisiei moldo-ruse care va avea loc în martie”, a declarat Vadim Ceban.

Pe 29 octombrie 2021, după o serie de negocieri, contractul de livrare a gazelor naturale dintre Gazprom și Moldovagaz a fost prelungit pentru cinci ani „în condiții reciproc avantajoase” a anunțat, oficial, gigantul rus printr-o notă informativă.

La mijlocul lunii aprilie 2021, datoria malului stâng al Nistrului față de Moldovagaz constituia aproape 6,8 miliarde de dolari.

Regiunea stângă a Nistrului nu plătește gazul consumat, întreaga datorie, acumulându-se pe seama Moldovagaz. Locuitorii din stânga Nistrului achită tarife derizorii pentru gazul consumat și nu acoperă costul resurselor energetice livrate. Cert e că nici acești bani nu ajung la furnizori. Aceștia se acumulează pe un cont special la Tiraspol și sunt folosiți ca supliment la pensii și diferite plăți sociale.

Experții de la Chișinău susțin că anumite grupări de la Kremlin câștigă sume uriașe din Transnistria pe seama livrărilor de gaz care nu sunt achitate. Potrivit lor, aceștia storc bani mari din Centrala de la Cuciurgan și Uzina Metalugrică, precum și din fermele de criptomonede amplasate în regiunea transnistreană, care consumă (fără să achite) aproximativ 10% din curentul electric produs de Cuciurgan.

#Vadim Ceban #regiunea transnistreana #datorie #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.