Bărbații din Moldova continuă să moară mai devreme, iar femeile trăiesc cu aproape 9 ani mai mult

09 Iul. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Iul. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Durata medie a vieții în Republica Moldova a continuat să crească în 2025 și a ajuns la 72,8 ani, cu 0,8 ani mai mult decât în 2024, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit statisticilor, bărbații au o speranță de viață de 68,4 ani, iar femeile de 77,2 ani, diferența dintre cele două sexe este de 8,8 ani. Cu alte cuvinte, femeile din Republica Moldova trăiesc, în medie, cu aproape un deceniu mai mult decât bărbații.

Datele arată că speranța de viață este la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. În 2015, aceasta era de 69,4 ani, ceea ce înseamnă că în zece ani moldovenii au câștigat, în medie, 3,4 ani de viață.

În același timp, mortalitatea generală a continuat să scadă. În 2025 au fost înregistrate 13,5 decese la mia de locuitori, față de 14 la mie în anul precedent. Diferențele dintre sexe rămân însă pronunțate: rata mortalității este de 15,5‰ la bărbați, comparativ cu 11,7‰ la femei.

O evoluție pozitivă este consemnată și în cazul mortalității infantile. Indicatorul s-a redus de la 11,8 decese la mia de născuți-vii în 2024 la 9,2 decese în 2025. Totuși, băieții continuă să fie mai vulnerabili decât fetele, mortalitatea infantilă fiind de 9,4‰ în cazul băieților și 9‰ în cazul fetelor.

Statisticile BNS arată că decalajul dintre femei și bărbați este cel mai pronunțat la naștere și până la grupa de vârstă de 35-39 de ani, când diferența de speranță de viață depășește opt ani. După vârsta de 75 de ani, această diferență se reduce la aproximativ 1,4 ani.

Datele mai relevă că un bărbat care împlinește 60 de ani poate spera să mai trăiască, în medie, 16 ani, în timp ce o femeie de aceeași vârstă mai are o speranță de viață de 21 de ani. La 65 de ani, bărbații mai au, în medie, 13,1 ani de viață, iar femeile 17 ani.

09 Iul. 2026, 16:56
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Ursu Victor
09 Iul. 2026, 16:56 // Uncategorized //  Ursu Victor

Valurile de căldură extreme care au lovit Europa schimbă prioritățile investițiilor în infrastructură. Dacă în ultimii ani accentul a fost pus pe energia verde și decarbonizare, acum tot mai multă atenție este acordată adaptării infrastructurii la schimbările climatice, iar companiile care produc asfalt rezistent la temperaturi ridicate, materiale de construcții și sisteme feroviare ar putea deveni noii câștigători.

În timpul celui mai recent episod de caniculă, temperaturile au depășit 40 de grade Celsius în mai multe regiuni din Europa Occidentală. Consecințele au fost imediate: drumurile s-au deformat, șinele de cale ferată s-au curbat, semafoarele au cedat, iar traficul rutier și feroviar a fost restricționat.

Potrivit Comisiei Economice pentru Europa a ONU (UNECE), temperaturile extreme accelerează uzura carosabilului, provoacă deformarea șinelor și sporesc solicitările termice asupra infrastructurii, ceea ce duce la întreruperi tot mai frecvente ale sistemelor de transport.

În acest context, Agenția Europeană de Mediu a declarat protejarea infrastructurii împotriva caniculei drept una dintre prioritățile adaptării Europei la schimbările climatice. Materialele asfaltice tradiționale se înmoaie la temperaturi ridicate și favorizează apariția șleaurilor și fisurilor, motiv pentru care sunt necesare bitumuri modificate cu polimeri, deja utilizate pe autostrăzi, piste de aeroport și circuite auto din regiunile cu climă foarte caldă.

Companii precum TotalEnergies și Shell își extind deja portofoliul de materiale bituminoase rezistente la temperaturi extreme, deschizând noi oportunități de investiții, în special în nordul Europei.

Nici transportul feroviar nu este ocolit de efectele încălzirii globale. Șinele din oțel se dilată la temperaturi ridicate, ceea ce poate provoca deformări, limitări de viteză și întârzieri. UNECE avertizează că, fără investiții în modernizarea infrastructurii, astfel de incidente vor deveni tot mai frecvente.

Printre companiile care ar putea beneficia de acest val investițional se numără producătorul german Vossloh, specializat în sisteme de prindere a șinelor și traverse din beton rezistente la dilatarea termică, Pandrol, furnizor de sisteme de fixare utilizate pe căile ferate din întreaga lume, precum și grupul austriac voestalpine, care produce componente moderne pentru infrastructura feroviară.

Analiștii atrag atenția că nu doar asfaltul și căile ferate vor necesita investiții. Temperaturile ridicate accelerează degradarea podurilor, tunelurilor și altor construcții, ceea ce creează cerere pentru betoane speciale, aditivi, armături și materiale de etanșare produse de companii precum Heidelberg Materials, Holcim și Sika.

În paralel, rețelele electrice vor avea nevoie de modernizare, deoarece transportul feroviar și sistemele urbane depind tot mai mult de alimentarea cu energie electrică. Astfel, va crește cererea pentru cabluri performante și sisteme moderne de transport al energiei, de care ar putea beneficia furnizori precum Prysmian, Nexans și NKT.

Specialiștii consideră că piața adaptării la schimbările climatice este încă subestimată comparativ cu investițiile în decarbonizare. Totuși, aceștia avertizează că tranziția energetică își pierde din eficiență dacă drumurile, căile ferate și rețelele electrice nu pot funcționa în condiții de caniculă extremă, ceea ce ar putea transforma infrastructura rezistentă la temperaturi ridicate într-un nou superciclu investițional al Europei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!