Batrîncea, liderul opoziției, trup și suflet lângă Rusia. Pregătește un gest controversat

Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova Vlad Batrâncea, unul dintre liderii opoziţiei de la Chișinău, a anunțat vineri că va încălca interdicţia referitoare la afişarea în public a simbolurilor care susţin războiul Rusiei în Ucraina şi va purta panglica Sfântului Gheorghe în timpul paradei de 9 mai. Decizia pare o provocare directă adresată guvernului pro-occidental.

În 19 aprilie, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat o lege prin care este interzisă utilizarea panglicii Sfântului Gheorghe, purtată adesea de susţinătorii Kremlinului, precum şi afişarea literelor Z şi V, simboluri ale invaziei Rusiei în Ucraina.

De asemenea, Maia Sandu a anunțat anularea paradei anuale de 9 mai în contextul tensiunilor cu Rusia și a tentativelor de destabilizare a Transnistriei din ultimele săptămâni, însă se vor desfășura mai multe evenimente pentru a-i comemora pe cei căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Socialiştii de opoziţie, consideraţi în Republica Moldova ca fiind pro-ruşi, deși resping această etichetă, numesc interdicţia drept o încălcare a dreptului la libertatea de exprimare şi afirmă că panglica, folosită în epoca sovietică, nu ar fi trebuit să fie interzisă.

Republica Moldova are o istorie îndelungată de manifestaţii politice în stradă, iar în ultimele zile ţara s-a pregătit pentru parada de 9 mai, zi sărbătorită în Rusia şi în alte state foste sovietice ca marcând victoria în al Doilea Război Mondial.

„9 mai este despre pace”

Vlad Batrâncea, vicepreşedinte al Parlamentului de la Chișinău și reprezentantul opoziţiei în cea mai înaltă funcţie, a declarat pentru Reuters că partidul şi-a informat membrii că reprezintă o decizie personală dacă să încalce sau nu interdicţia prin purtarea panglicii cu ocazia paradei.

”Personal, voi purta acea panglică, aşa cum am făcut-o în anii precedenţi şi după cum o voi purta şi în anii următori. Pentru mine, acest lucru nu reprezintă niciun simbol al agresiunii faţă de ţara vecină, Ucraina. Poliţia ar trebui să dea o amendă. Mă voi duce la tribunal şi o voi contesta. Acesta este dreptul meu ca cetăţean. (…) Acestea sunt drepturi care sunt garantate prin constituţie”, a declarat el.

Batrâncea a mai susținut că „9 mai este despre pace” și speră că „poliţia nu va permite nicio ciocnire”.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a respins recursul parlamentarilor socialişti cu privire la interzicerea panglicii. Legea prevede amenzi de aproximativ 50 de dolari pentru persoanele care afişează simboluri pro-război interzise şi amenzi mai mari pentru organizaţii.

În 2014, în Ucraina, panglica Sfântului Gheorghe a devenit un simbol asociat separatiștilor pro-ruși, autoritățile ucrainene decizând să sărbătorească Ziua Victoriei de 9 mai prin simbolul Macului Roșu, renunțând la panglică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#batrincea #opozitie #lider

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.