BCE ar putea încheia în curând ciclul de scumpire a creditului pe un „platou înalt“, Fed anticipează încă două majorări

Banca Centrală Europeană este pe punctul de a încheia ciclul majorărilor de dobânzi, însă după aceea le va menţine la un „platou ridicat“ pentru a se asigura că impactul acestora se resimte în întregime la nivelul economiei, a declarat François Villeroy de Galhau, membru al consiliului guvernator al băncii, potrivit Bloomberg.

Ciclul record de majorări de dobânzi al BCE va împinge inflaţia către ţinta de 2% până în 2025, a declarat guvernatorul băncii centrale franceze.

„În zona euro, cred că vom atinge în scurt timp cel mai ridicat nivel al dobânzilor. Dar acest nivel nu va fi vârful, ci mai degrabă un platou ridicat, unde va trebui să rămânem suficient de mult timp pentru a transmite pe deplin efectele politicii monetare“, a precizat oficialul BCE.

Comentariile acestuia preced o decizie pe 27 iulie care va viza aproape cu siguranţă o majorare de un sfert de punct. Strategii dezbat dacă să majoreze din nou costurile de finanţare în septembrie.

Yannis Stournaras, şeful băncii centrale a Greciei, nu a exclus o nouă majorare de dobânzi în septembrie, dar a adăugat că orice majorare dincolo de luna respectivă „ar fi surprinzătoare“, relatează Reuters.
„Nu aş anticipa noi majorări de dobânzi dincolo de septembrie având în vedere mersul actual al economiei europene“, a adăugat Stournaras.

În Europa de Est, banca centrală a Poloniei a decis să-şi încheie oficial ciclul de înăsprire a politicii monetare, reduceri de dobânzi fiind posibile în septembrie dacă vor fi întrunite condiţiile necesare, a declarat recent guvernatorul acesteia, Adam Glapinski, scrie The First News.

Acesta a ţinut o conferinţă de presă la o zi după ce banca a decis să menţină dobânzile neschimbate după 11 majorări consecutive menite să reducă inflaţia. Dobânda de referinţă a Poloniei se situează la 6,75%.
Ungaria şi-a coborât în iunie dobânda de referinţă pentru a doua lună consecutiv, în contextul în care banca centrală a ţării încearcă să diminueze impactul celor mai ridicate costuri ale finanţării din UE asupra economiei lovite de recesiune a acesteia. Banca a redus dobânda cu un punct procentual la 16%.

În SUA, preşedintele Fed Chicago Austan Goolsbee a declarat că este de acord cu poziţia colegilor săi de la banca centrală americană (Fed) că dobânzile mai trebuie să crească de aproximativ două ori în acest an pentru a diminua inflaţia încă prea ridicată, notează Reuters.

„Aceasta este calea de aur prin care inflaţia poate fi adusă la 2% fără a provoca recesiune“, a subliniat acesta.

În Marea Britanie, dobânzile sunt pe cale să devină o obsesie naţională, scrie Bloomberg.
În aceeaşi zi în care aşteptările privind dobânzile au atins cel mai ridicat nivel din 1998, guvernatorul Băncii Angliei Andrew Bailey explica inflaţia copiilor în cadrul unei emisiuni de televiziune. În Londra, ziarele au plasat avertismente privind dobânzile pe prima pagină.

Deşi criza costurilor de trai este în desfăşurare de luni întregi, săptămâna trecută temerile privind dobânzile au părut să escaladeze puternic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #BCE #fed

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.