BCE: Stabilitatea financiară a zonei euro este fragilă, după turbulenţele din SUA şi Elveţia

01 Iun. 2023, 05:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Iun. 2023, 05:38 // Actual //  bani.md

Perspectivele la adresa stabilităţii financiare a zonei euro rămân fragile, în contextul efectelor prăbuşirii a trei bănci regionale din SUA şi a preluării creditorului elveţian Credit Suisse de către rivalul UBS, a avertizat miercuri Banca Centrală Europeană, transmite DPA.

În raportul semestrial privind stabilitatea financiară, BCE s-a referit la „condiţiile slabe macro-financiare şi stresul neaşteptat din sectoarele bancare din unele economii dezvoltate”, atrăgând atenţia asupra efectelor turbulenţelor din industria bancară a SUA şi a Elveţiei.

Aceste evenimente „au dus la o examinare mai atentă a expunerii băncilor la titlurile de valoare cu venit fix, la stabilitatea depozitelor bancare neasigurate şi schimbarea latentă a modelului de afaceri. De asemenea, a generat temeri sporite privind rezilienţa băncilor într-un moment în care ratele dobânzilor sunt mai ridicate”, se arată în raportul instituţiei cu sediul la Frankfurt.

Dar BCE dă asigurări că tensiunile au fost de scurtă durată, deoarece fundamentele băncilor din zona euro rămân solide, iar intervenţia promptă a autorităţii de reglementare a ţinut sub control efectele negative cauzate de problemele economice externe.

„Stabilitatea preţurilor rămâne esenţială pentru prezervarea durabilă a stabilităţii financiare. Dar, dacă politica monetară este înăsprită pentru a contracara inflaţia, s-ar putea releva slăbiciunile din sistemul financiar”, a avertizat vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos.

Băncile din zona euro au făcut faţă celor mai recente tensiuni, dar costurile de finanţare mai ridicate şi calitatea mai scăzută a activelor ar putea afecta profitabilitatea, iar creditorii ar putea fi nevoiţi să pună deoparte resurse mai mari pentru pierderile din împrumuturi, se arată în raportul BCE.

Evenimentele din SUA şi Elveţia au servit ca „un avertisment puternic al necesităţii de a finaliza uniunea bancară, în special cadrul de gestionare a crizelor şi schema comună europeană de asigurare a depozitelor”, susţine BCE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 10:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2026, 10:42 // Actual //  bani.md

Mişcarea Alternativa Naţională solicită guvernării să renunțe la ceea ce numește o politică iresponsabilă față de sectorul agricol și cere măsuri urgente pentru sprijinirea fermierilor. Formațiunea îndeamnă autoritățile să nu admită acumularea de restanțe la plata obligațiilor față de agricultori, să majoreze fondul de subvenționare cel puțin până la nivelul anului precedent și să schimbe mecanismul de acordare a subvențiilor, pe baza unor analize profesioniste ale situației reale din sector.

Totodată, Alternativa Națională cere protejarea pieței interne și susținerea exportatorilor agricoli, subliniind că doar prin astfel de măsuri Republica Moldova poate relansa agricultura, crește ponderea acesteia în formarea PIB, acoperi o parte semnificativă a necesităților pieței interne și crea noi locuri de muncă.

Formațiunea își exprimă „indignarea” față de atitudinea guvernării, acuzând partidul de la putere, Partidul Acțiune și Solidaritate, de o abordare „batjocoritoare” față de fermieri. Potrivit Alternativa Națională, de la venirea PAS la guvernare, restanțele la plata subvențiilor au crescut constant, ajungând într-o situație „ieșită din comun”, marcată inclusiv de decizia de reducere a subvențiilor pentru agricultură.

Datele prezentate de formațiune arată că restanțele din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și a Mediului Rural au crescut de la 1,29 miliarde de lei la sfârșitul anului 2022, la 1,33 miliarde de lei în 2023 și 2,13 miliarde de lei în 2024, depășind 3 miliarde de lei la finele anului 2025. Astfel, în anii de guvernare ai PAS, valoarea restanțelor ar fi crescut de aproape trei ori.

Alternativa Națională mai susține că, în noiembrie 2025, în fondul de subvenționare existau circa 100 de milioane de lei nevalorificați, fapt care, potrivit formațiunii, demonstrează lipsa de responsabilitate și de voință a guvernării de a sprijini efectiv fermierii. În același context, este criticată decizia de a reduce subvențiile pentru agricultură în 2026 cu 190 de milioane de lei.

În plan comercial, Alternativa Națională afirmă că, în perioada guvernării PAS, exporturile de produse agricole au scăzut, în timp ce importurile au crescut. Dacă în 2022 exporturile agricole se ridicau la 1,94 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2025 acestea ar fi ajuns la 1,51 miliarde de dolari. În același timp, deficitul comercial pe segmentul produselor agricole ar fi atins în 2025 nivelul de 70 de milioane de dolari.

Formațiunea mai afirmă că, în ultimii ani, contribuția agriculturii la formarea Produsului Intern Brut a coborât până la aproximativ 7%, în pofida datelor oficiale prezentate de guvernare, pe care Alternativa Națională le califică drept „manipulatoare” și care ar indica o creștere semnificativă a sectorului agricol în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!