BEI își dublează sprijinul pentru Moldova: Investiții de 1,5 miliarde euro în infrastructură, sănătate și mediu

Banca Europeană de Investiții (BEI) își intensifică prezența în Republica Moldova, majorând considerabil angajamentul financiar pentru susținerea dezvoltării țării în contextul crizelor generate de pandemie și războiul din Ucraina. Declarația a fost făcută de Alberto Carlei, șeful Oficiului BEI în Republica Moldova, în cadrul unui interviu pentru RLIVE.

„Ne-am majorat angajamentele de la 850 de milioane de euro la 1,5 miliarde de euro, deoarece Moldova se confruntă cu provocări fără precedent. Aceste fonduri sunt destinate unor domenii-cheie precum transportul, agricultura, sănătatea și sectorul privat”, a declarat Carlei.

Printre cele mai importante proiecte anunțate se numără: 200 milioane de euro pentru un program amplu de împădurire, menit să combată efectele schimbărilor climatice și degradarea solului, 12 milioane de euro sub formă de grant, oferite ca sprijin de solidaritate pentru proiecte strategice și 60 milioane de euro care vor fi debursate în perioada următoare pentru proiecte din sectorul public și privat.

De asemenea, BEI sprijină construcția unui nou spital la Cahul, aflat în faza de evaluare, care va aduce un impact semnificativ la nivel regional. În capitală, BEI lucrează cu autoritățile pentru modernizarea sistemului de termoficare din Chișinău, un proiect esențial pentru eficiența energetică și confortul urban.

Un alt segment important îl reprezintă infrastructura rutieră, pentru care BEI a anunțat că este gata să finanțeze reabilitarea unor tronsoane de drum ce leagă Bălți, Briceni, Cimișlia, Leova și Cahul – zone cheie pentru conectivitate regională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sustinere #BEI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Turcia ar putea să-și asigure peste jumătate din necesarul de gaze naturale până la sfârșitul anului 2028 prin creșterea producției interne și prin majorarea importurilor de gaz natural lichefiat (LNG) din Statele Unite. Această schimbare ar reduce drastic dependența de Rusia și Iran – ultimele două state care mai furnizează gaze în volume mari unei țări europene.

Presiunea Washingtonului joacă un rol central în această reconfigurare. La întâlnirea de la Casa Albă din 25 septembrie, președintele SUA, Donald Trump, i-a cerut omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, să reducă importurile de energie din Rusia. Diversificarea aprovizionării ar întări securitatea energetică a Turciei și i-ar susține ambițiile de a deveni un hub regional de gaze, exportând LNG și propria producție către Europa, în timp ce ar consuma intern gazul rusesc și iranian, notează Reuters.

Deși Rusia rămâne cel mai mare furnizor al Turciei, cota sa a scăzut de la peste 60% acum două decenii la 37% în prima jumătate a anului 2025. Majoritatea statelor europene au renunțat complet la gazul rusesc după invazia Ucrainei din 2022. Contractele pe termen lung ale Moscovei, care prevăd livrarea a 22 miliarde metri cubi (bcm) anual prin gazoductele Blue Stream și TurkStream, sunt aproape de expirare. În același timp, contractul Iranului (10 bcm) expiră în 2026, iar cele cu Azerbaidjan, totalizând 9,5 bcm, sunt valabile până în 2030 și 2033.

Analistul energetic Sohbet Karbuz subliniază că Turcia ar putea reînnoi o parte din aceste contracte, dar cu volume reduse și condiții mai flexibile pentru a diversifica sursele de aprovizionare.

Compania de stat TPAO accelerează exploatarea zăcămintelor locale, iar terminalele LNG au fost extinse pentru a primi gaze din SUA și Algeria. În urma acestor investiții, producția internă și importurile de LNG contractate ar putea depăși 26 bcm anual până în 2028, față de 15 bcm în prezent. Aceasta ar acoperi mai mult de jumătate din cererea de circa 53 bcm a Turciei, reducând necesarul de gaze prin conducte la 26 bcm – mult sub cele 41 bcm contractate în prezent din Rusia, Iran și Azerbaidjan.

Pentru a susține tranziția, Ankara a semnat contracte LNG cu furnizori americani în valoare de 43 miliarde dolari, inclusiv un acord pe 20 de ani cu Mercuria încheiat în septembrie. Capacitatea totală de import LNG a Turciei a ajuns la 58 bcm anual, suficientă pentru a acoperi întregul consum național.

Chiar dacă teoretic Turcia ar putea renunța complet la gazul rusesc în următorii 2-3 ani, analiștii spun că Ankara nu o va face, deoarece gazul Moscovei rămâne competitiv ca preț și îi permite companiei BOTAS să negocieze mai dur cu alți furnizori.

Între timp, Turcia și-a început deja rolul de exportator regional: BOTAS a semnat contracte pentru a livra gaze către Ungaria și România. Totodată, Turcia menține relații energetice profunde cu Rusia – Rosatom construiește prima centrală nucleară a țării, iar Moscova rămâne principalul furnizor de țiței și motorină.