Bicicleta lui Marian nu are suspensii pentru promisiunile lui Ceban

Deputatul PAS, Radu Marian, a lansat critici virulente la adresa primarului general Ion Ceban, acuzându-l de incompetență în administrarea orașului Chișinău. Într-o postare pe Telegram, parlamentarul i-a adresat o întrebare în stil ironic edilului: „Porțiunea străzii 31 August, între Pușkin și Bodoni, va fi reparată în această eră a noastră a lui Isus Hristos?”

Radu Marian afirmă că, deși toate avizele necesare au fost emise de Ministerul Culturii, iar banii au fost alocați în bugetul municipal pentru anul 2024, lucrările de reabilitare nici măcar nu au început.

„Este rușinos că primăria nu poate amenaja o porțiune de 300 de metri de stradă în doi ani de zile. Aproape în fiecare zi trec pe aici, fie pe jos, fie pe bicicletă și e același haos”, a scris Marian, adăugând hashtagul #lalucru, într-o notă ironic-critică la adresa sloganului folosit de administrația Ceban.

Proiectul de reabilitare a străzii 31 august 1989 și transformarea tronsonului în zonă pietonală, s-a transformat în mărul discordiei, între Primăria Chișinău și Ministerul Culturii chiar din momentul descoperirii caldarâmului în timpul unor lucrări de amenajare.

Caldarâmul vechi a fost descoperit în luna martie 2023 în timpul unor lucrări de reparație a drumului. După două săptămâni de cercetare, arheologii au ajuns la concluzia că pavajul datează din anul 1870 și au recomandat autorităților ca acesta să fie conservat și valorificat în calitate de monument istoric, protejat de lege.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#caldarim #marian #Ceban

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.