BILD: Trenurile siberiene sunt pline de soldați și tancuri ale armatei ruse care se deplasează spre granița cu Ucraina

Armata Rusiei s-a pus în mișcare. În aprilie și, din nou, în octombrie 2021, Kremlinul și-a deplasat mai mult de 100.000 de soldați din districtele militare de sud, vest, nord și centru către granița cu Ucraina. Acum, militarii așteaptă noi ordine din partea lui Vladimir Putin în tabere uriașe de la marginea graniței ruso-ucrainene și în Crimeea, peninsula ucraineană ocupată de ruși, scrie BILD, citat de digi24.ro.

De săptămâna aceasta, chiar și experții pe teme militare au rămas uluiți de Rusia. Printr-un tur de forță logistic, Putin își deplasează armata din estul îndepărtat al țării înspre partea opusă pentru a-și desfășura trupele la granița de vest cu Ucraina.

Trenurile străbat o distanță de 7.000 de kilomterii de-a lungul legendarei căi ferate transsiberiene în direcția Ucrainei și a statelor membre NATO.

Numai pe 11 ianuarie, douăsprezece trenuri militare de marfă au trecut spre vest prin Krasnoyarsk”, a spus expertul militar finlandez Petri Mäkelä. „Dacă este adevărat, este o mișcare masivă.”

„Calea ferată transsiberiană este o rețea importantă de transport militar dintr-o parte în cealaltă a Rusiei. Un tren militar face șase-șapte zile până ajunge din Orientul Îndepărtat al Pacificului în vestul Rusiei. Trenurile din Siberia parcurg distanța în doar două-trei zile”, a declarat pentru BILD expertul irlandez în domeniul apărării Andy Scollick.

Scollick a declarat pentru BILD că relocarea masivă „nu are, desigur, nimic de-a face cu Kazahstanul și nimic de-a face cu exercițiile extinse planificate de armata rusă. Prin urmare, se înțelege că [trupele] se îndreaptă spre vest pentru a completa și sprijini consolidarea operațională din apropierea graniței de est a Ucrainei.”

„slavik_boy94:это только половина, вчера таких поездов 12 было за весь день😳”

Красноярск pic.twitter.com/pUi9IWLWXV

— IgorGirkin (@GirkinGirkin) January 12, 2022

În trenurile siberiene găsești tot ce ai nevoie pentru război, scrie BILD. Cele mai avansate tancuri de luptă ale Rusiei, lansatoare de rachete, camioane, ambulanțe, sisteme de rachete balistice cu capacitate nucleară și nenumărate vehicule logistice.

Și tocmai această ultimă categorie de echipament militar îl îngrijorează pe Scollick. Dacă Rusia „ar fi vrut doar să facă zgomot de săbii, un spectacol cu tancuri și artilerie ar fi fost în mare parte suficient”.

„Dar mișcarea logistică masivă seamănă cu echipamentul necesar pentru a susține o operațiune de luptă. Și nu este vorba doar de echipament. Cele mai multe dintre aceste trenuri au vagoane de pasageri pentru trupe și vagoane de marfă pentru echipamentul lor.”

Sverdlovsk region, Urals or western Siberia

Possible Iskander-M ballistic missile system or Iskander-K cruise missile system transporter-erector-launcher (TEL) and transporter-loader under the tarpaulins. Plus two Iskander 9S522 command post vehicles among the other vehicles. https://t.co/hc9ZiAcjoI

— Andy Scollick (@Andy_Scollick) January 13, 2022

În concluzie, Putin pare să fie serios de această dată. Contrar tuturor asigurărilor că regimul „nu se așteaptă la nicio intensificare” (a tensiunilor), președintele rus pare să se pregătească de o campanie militară cum nu a mai văzut Europa din cel de-al Doilea Război Mondial, scrie BILD.

Pe aceeași temă, ministrul de externe adjunct al Rusiei Serghei Ryabkov a anunțat ieri finalizarea discuțiilor cu SUA și NATO. Occidentul, potrivit lui Ryabkov, a spus „nu” ofertelor Rusiei.

Prin această declarație, Ryabkov se referea la pretențiile lui Putin ca NATO să își retragă trupele din toate țările care nu făceau parte din alianță înainte de 1997 (ca de exemplu, Polonia și țările baltice) și să garanteze că Ucraina și Georgia nu se vor alătura „niciodată” alianței.

Ryabkov a avertizat că armata i-a pus la dispoziție lui Putin mai multe „opțiuni pentru cazul în care situația din Ucraina se deteriorează.” Dar, mai există șanse pentru o „soluție diplomatică”.

#muniție #pregătiri #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.