Bilete la preț de lux! Compania fostului ministru al Justiției cere până la 4.557 de euro pentru un zbor Dubai–Chișinău

Escaladarea conflictului militar din Orientul Mijlociu începe să lovească direct piața aviației. Prețurile biletelor pe ruta Dubai – Chișinău au explodat, în unele cazuri ajungând la câteva mii de euro pentru un singur zbor.

Potrivit ofertelor publicate pe site-urile companiilor aeriene, un bilet one-way operat de compania emirateză Flydubai pentru 11 martie 2026 ajunge la circa 1.043 de euro pentru un pasager în clasa economică. Zborul este direct și durează aproximativ 5 ore și 30 de minute.

În mod normal, prețurile pe această rută sunt de câteva sute de euro, iar unele oferte pornesc chiar de la aproximativ 250–400 de euro, în funcție de perioadă și momentul rezervării.

Situația este și mai spectaculoasă la compania moldovenească FlyOne, controlată de fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari. Pentru unele zile apropiate, prețurile afișate au ajuns la niveluri rar întâlnite: 10 februarie – aproximativ 4.557 euro, 12 februarie – aproximativ 4.557 euro. Tarifele sunt de peste patru ori mai mari decât cele practicate în prezent de Flydubai pe aceeași direcție și de aproape zece ori peste prețurile obișnuite pentru această rută.

Creșterea explozivă a tarifelor vine pe fondul războiului din Golf și al restricțiilor aeriene din Orientul Mijlociu, care au perturbat grav traficul aerian internațional. Închiderea sau limitarea activității unor hub-uri majore din regiune a redus capacitatea de transport și a împins prețurile în sus.

Mai multe companii aeriene au fost nevoite să anuleze zboruri, ocolească spații aeriene închise și să opereze mai puține curse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cursa #Dubai #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața de tehnică tractată din Republica Moldova remorci și semiremorci a intrat în 2025 într-o fază de corecție: s-au importat mai puține unități, iar valoarea totală a importurilor a scăzut aproape de două ori mai rapid decât volumul fizic. Concluzia aparține economistului Iurie Rija, care a analizat fluxurile de import din 2024–2025.

În 2024, Moldova a importat 2.419 unități de tehnică tractată în valoare de 424,7 milioane lei. În 2025, importurile au coborât la 2.014 unități (–16,7%), iar valoarea totală s-a redus la 301,0 milioane lei (–29,1%).

În același timp, prețul mediu per unitate a scăzut de la 175,6 mii lei la 149,5 mii lei (–14,9%). Mesajul-cheie: în 2025 a fost „mai puțin” și „mai ieftin”.

Economistul explică această dinamică prin presiunea pe bugetele transportatorilor și ale companiilor agricole, saturarea unor nișe după achiziții mai active în 2023–2024, dar și accesul la echipamente mai ieftine din surse mai puțin tradiționale.

Structura importurilor rămâne dominată de tehnica la mâna a doua: 2024: 73,4% second-hand (1.775 unități) și 26,6% nou (644 unități) și 2025: 70,7% second-hand (1.424 unități) și 29,3% nou (590 unități).

Deși ponderea „nou” a crescut ușor, scăderea s-a simțit mai tare la segmentul second-hand: –19,8% la unități, față de –8,4% la tehnica nouă. Interpretarea: cumpărătorii de echipamente noi au un comportament mai „investițional”, mai stabil, nu doar achiziții „din nevoie”.

Imaginea în bani este și mai sugestivă: second-hand: de la 338,6 mil. lei în 2024 la 222,9 mil. lei în 2025 (–34,2%) și nou: de la 86,1 mil. lei la 78,2 mil. lei (–9,2%)

Prețul mediu la second-hand a căzut cu 18% (de la 190,8 mii la 156,5 mii lei), în timp ce la tehnica nouă prețul a rămas aproape neschimbat (–0,9%, până la 132,5 mii lei).

Un detaliu interesant din analiză: tehnica nouă apare, în medie, mai ieftină decât cea second-hand, ceea ce pare paradoxal, dar se explică prin structură – la second-hand intră frecvent semiremorci grele cu valoare reziduală mare, pe când „nou” include multe remorci ușoare, din segment bugetar.

În 2024, importurile au avut două vârfuri: primăvara (aprilie–iunie), cu maxim în mai (352 unități), și toamna (septembrie–octombrie), cu maxim în octombrie (318 unități) – un tipar legat de agricultură și închiderea bugetelor.

În 2025, mai rămâne luna de top (310 unități), dar apare o surpriză majoră: noiembrie 374 unități, cel mai mare nivel din ambii ani. Asta poate indica achiziții amânate, blocaje logistice/vamale sau o livrare mare punctuală.

Pe total 2024–2025, au fost importate 4.433 unități în valoare de 725,7 mil. lei. Structura arată o piață „cu două viteze”: semiremorci: 1.785 unități (40,3%), dar 88,1% din valoare (639,2 mil. lei), preț mediu 358 mii lei și remorci: 2.608 unități (58,7%), dar doar 11,6% din valoare (84,1 mil. lei), preț mediu 32,2 mii lei

Liderii semiremorcilor sunt cele de uz general și basculabile, iar la remorci domină categoric segmentul de uz general o indicație că agricultura și transportul „de zi cu zi” trag piața la volum.

Geografic, Moldova a importat din 29 de țări, dar cu un dezechilibru clar: China: 29,9% din unități, dar doar 1,1% din valoare (preț mediu ~5,8 mii lei) remorci ușoare, buget, Germania: 26,7% din unități, dar 57,2% din valoare (415,2 mil. lei), preț mediu ~350 mii lei semiremorci scumpe, „coloana” valorică a pieței, Polonia: poziție intermediară, cu un raport preț/calitate atractiv

În doi ani, tehnica a fost importată de 847 de companii. Topul după unități e dominat de importatori de marfă ieftină, însă 86,7% din valoare aparține categoriei „alte companii” – ceea ce sugerează că echipamentele scumpe sunt adesea aduse direct de utilizatorii finali (transportatori, agroholdinguri, industrie), nu prin câțiva traderi mari.

Concluzia analizei: în 2025, piața s-a contractat mai ales prin ieftinirea segmentului second-hand, în timp ce segmentul de tehnică nouă a rămas relativ stabil ca preț și mai rezistent ca cerere. Pentru business, asta înseamnă un consum mai prudent și o orientare spre soluții „mai bugetare”, fără ca infrastructura logistică a economiei să-și piardă rolul central.