Bill Clinton spune că se simte „îngrozitor” pentru că a lăsat Ucraina fără arme nucleare

Fostul președinte american Bill Clinton a spus că regretă că a făcut presiuni asupra Ucrainei să renunțe la focoasele sale nucleare într-o negociere cu mize mari în 1994.

Într-un interviu acordat serviciului de știri irlandez RTÉ, Clinton a spus că simte o „miză personală” în integritatea teritorială fragilă a Ucrainei. El crede că Rusia nu ar fi invadat Ucraina în 2014 și în 2022, dacă armele sale nucleare moștenite de la fosta URSS ar fi fost încă în țară.

„Simt o miză personală pentru că i-am făcut pe ucraineni să accepte să renunțe la armele lor nucleare”, a spus Clinton. „Și niciunul dintre ei nu crede că Rusia ar fi făcut această cascadorie dacă Ucraina ar mai avea armele”.
În 1994, SUA au ajutat la intermedierea Memorandumului de la Budapesta, cu fostul președinte rus Boris Elțin și cu fostul președinte ucrainean Leonid Kravciuk, cu intenția de a scăpa de armele nucleare care erau încă staționate pe teritoriul Ucrainei după căderea Uniunii Sovietice.

SUA au negociat, de asemenea, acorduri pentru ca Rusia să respecte suveranitatea și granițele Ucrainei, dar în 2014, Rusia și-a încălcat promisiunea că nu va contesta granițele Ucrainei după invadarea Crimeei.
Potrivit Wall Street Journal, în 1994, Clinton i-a oferit în cele din urmă lui Kravciuk 700 de milioane de dolari și „asigurări puternice de securitate” pentru renunțarea la armele nucleare.

„Știam că președintele Putin nu a susținut acordul pe care l-a încheiat președintele Elțin de a nu interfera niciodată cu granițele teritoriale ale Ucrainei – un acord pe care l-a făcut pentru că dorea ca Ucraina să renunțe la armele nucleare”, a spus Clinton în interviu. „Ucrainenilor le-a fost frică să renunțe la ele pentru că au crezut că acesta este singurul lucru care i-ar proteja de o Rusie expansionistă”.

Simon Miles, profesor asistent la Sanford School of Public Policy de la Universitatea Duke și istoric al Uniunii Sovietice și al relațiilor SUA-sovietice, a declarat pentru Insider că, fără acord, Rusia s-ar fi gândit de două ori să invadeze Ucraina în 2014 și în 2022.

„O Ucraina cu arme nucleare s-ar fi bucurat de integritatea teritorială”, a declarat Miles pentru Insider. „Cel mai probabil nu am vedea această invazie”.

Potrivit WSJ, după semnarea acordului din 1994, Kravciuk a spus că, „dacă mâine Rusia intră în Crimeea, nimeni nu va ridica o sprânceană”.

Clinton a recunoscut că Putin a avut planuri asupra modului în care Ucraina să fie slăbită, punând la cale cu prima ocazie invadarea Crimeii în 2014.

„Când i-a fost convenabil, președintele Putin a rupt-o și a luat mai întâi Crimeea”, a spus Clinton în interviu, referindu-se la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. „Și mă simt îngrozitor pentru că Ucraina este o țară foarte importantă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clinton #arme #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un nou episod pune pe jar justiția moldovenească. Acesta scoate la iveală un dosar de proporții, cu implicații între procurori, judecători, rețele criminale internaționale și bani dispăruți din Banca de Economii a Moldovei (BEM). Numele-cheie – Alexei Crăciun, un om (boschetar) decedat în 2014, dar actele sale și numele său folosite ani întregi în calitate de persoană interpusă în afaceri dubioase cu protecția directă a fostului procuror de caz și actualul procuror general, Ion Munteanu.

Potrivit documentelor din dosar, „Crăciun a devenit, printr-o hotărâre judecătorească falsificată (dosar nr. 2-16139/13), proprietar al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat împrumuturi de 1,2 milioane de euro (Procuratura Anticorupție, în decembrie 2013, avea informații cine este beneficiarul efectiv al creditului de 1,2 milioane de euro de la BEM. Activitatea criminală nu a fost stopată la acea vreme avem persoana lichidată Alexei Crăciun și alte infracțiuni conexe n.a) milioane euro și 1,7 milioane euro de la BEM, credite nerambursate până în prezent, incluse într-un dosar penal care vizează rețele criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, Gorincioi Alexei, Macari Ilona, precum și alte persoane publice neidentificate la moment de organul de urmărire penală, acționând prin înțelegeri prealabile şi de comun acord întru a obține ilicit beneficii financiare, prin deposedarea de active a proprietarului SRL ,,Proacvacom” Urechi Denis, împărțind rolurile între ei, fiecare avându-și rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile, prin înșelăciune şi abuz de încredere, prin intermediul registratorului de stat Dragomir Ala, au asigurat înregistrarea companiei SRL „Proacvacom” pe o persoana interpusă cu nume Alexei Crăciun, după care, prin utilizarea documentelor fictive în cadrul dosarului civil nr.2-16139/2013, au organizat adoptarea de către judecătorul Budei Nelea pronunțarea unei hotărâri false cu ulterioara punerea în executare a actului judecătoresc de dispoziție care nu corespundea adevărului, fiind lovit de nulitate absolută”.

Dosarul trebuia să fie pornit de Ion Muntean încă în 2015, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Grupul de procurori a investigat 24 de dosare civile false, în care sunt incluse și patru dosare civile false care vizează și familia Damaschin. Infracțiunea constă în sustragerea de active și companii afiliate familiei Damaschin. Prejudiciul cauzat, la ziua de astăzi, este estimat la circa 100 de milioane de lei.

„Dosarul a fost falsificat de grupul de procurori condus de Ion Munteanu. Munteanu a condus cauza penală nr 2010978060 care ar fi falsificat intenționat probe în dosarul penal al ex-judecătorului Iurie Ţurcan, evitând să menționeze că Alexei Crăciun era decedat. Astfel, gruparea ar fi fost împiedicată să fie trasă la răspundere pentru un posibil omor premeditat, conform anchetei inițiate în 2025 de procurorul Tatiana Nadulișneac. Cauza penală 2025960006 trebuia pornită acum zece ani pentru a stopa activitatea criminală a organizației menționate mai sus.

Potrivit actului de pornire a urmăririi penale, faptele comise de rețeaua formată din Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi şi alte persoane publice vizează escrocherie în proporții deosebit de mari (art.190 alin.(5) CP), cu prejudicii estimate la peste 40 milioane lei”, susține omul de afaceri, Alexei Damaschin.

Menționăm că Eduard Tverdohleb și Iurie Drozd, au părăsit Republica Moldova de aproximativ doi ani “pe motive de sănătate”, iar Ion Lambantu este învinuit pe câteva cauze penale aflate în procedură judiciară și în ancheta penală, aflându-se până când la libertate.

Investigația va ajunge și la compania Kelway Trading Limited, o companie cu conturi bancare în România, care aparținea unei rude a fostului procuror Eduard Maşnic. De pe conturile acesteia s-au făcut transferuri pe cardurile salariale ale unor înalți procurori, inclusiv Eduard Harunjen (a primit banii când era Procuror șef la Procuratura Anticorupție n.a) din cadrul Procuraturii Anticorupție și cinci deputați din precedentul Parlament al Republicii Moldova. Datele au fost transmise la Chișinău de autoritățile române prin intermediul DIICOT.

„Am depus plângere la DIICOT în dosarul Platon. La audieri s-a stabilit că Kelway Trading servește unui grup de procurori. Mecanismul funcționa în felul următor: 10% din creditele neperformante, care s-au acordat la BEM, ajungeau pe conturile companiei Kelway Trading”, a declarat Denis Urechi.

Din conturile Kelway Trading au fost plătiți circa 50.000 euro către Proacvacom între anii 2010‒2012, iar în 2013 firma a fost preluată fictiv de Crăciun. Documente bancare, ordonanțe ale CNA și PA confirmă legătura rețelelor criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, cu Finance Trust Management (Belgia), entitate recunoscută civilmente responsabilă în dosarele BEM pe episodul SRL Alexus Plus.

De menționat, Alexei Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor despre neregulile lui Ion Munteanu. Însă controversa s-a întețit pe 6 noiembrie 2024, după ce patru membri CSP au susținut plângerea, considerând că există suficiente dovezi care ar indica o posibilă încălcare a legii de către Munteanu, iar 6 membri CSP au votat împotriva admiterii plângerii. Recent, la începutul lunii martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a decis pregătirea dezbaterilor judiciare pe cazul Munteanu într-un proces de contencios administrativ inițiat de Alexei Damaschin. Acesta solicită anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor, care i-a respins plângerea împotriva lui Ion Munteanu. Judecătoarea Diana Stănilă, raportor al cauzei, a admis validitatea procedurii și a solicitat CSP să transmită toate documentele și pozițiile oficiale privind motivarea respingerii.

Redacția BANI.MD l-a contactat telefonic pe Procurorul General, Ion Munteanu, însă până la momentul publicării acestui material, acesta nu a răspuns. Redacția va publica dreptul la replică al procurorului, în cazul în care acesta îl va solicita.