BioNTech a depăşit estimările specialiştilor pentru vânzările de vaccinuri. Ce profit a înregistrat compania

Compania BioNTech a înregistrat un profit de 2,8 miliarde de euro, astfel, depășind estimările specialiştilor pentru vânzările de vaccinuri. Profitul a atins un nivel atât de înalt datorită cererii pentru vaccinul anti coronavirus, scrie Financial Times.

Grupul german de biotehnologie a declarat că se aşteaptă ca veniturile pe întregul an de pe urma vaccinurilor dezvoltate în comun cu firma Pfizer să fie de aproximativ 15,9 miliarde de euro, cu mult peste o prognoză anterioară de 12,4 miliarde de euro.

BioNTech a declarat că până pe 21 iulie a semnat contracte pentru livrarea a 2,2 miliarde de doze pentru anul acesta, alături de peste 1 miliard de doze alocate pentru 2022. Compania se aşteapta ca, ulterior, capacitatea anuală de producţie să ajungă la 3 miliarde de doze până la sfârşitul anului.

„Noi şi partenerul nostru Pfizer am depăşit suma de un miliard de doze de vaccin anti COVID-19 livrate la nivel mondial”, a declarat Ugur Sahin, director executiv şi co-fondator al companiei. „Suntem mândri că am atins această mare etapă după doar şase luni şi că am putut ajuta oamenii mulţumită tehnologiei noastre”, mai menţionează sursa citată.

BioNTech/ Pfizer şi grupul american Moderna sunt singurele două firme care fabrică vaccinuri pe bază de mesager ARN. Acesta oferă celulelor instrucţiuni genetice pentru a produce proteine virale.

Cererea de vaccinuri cu ARN mesager din partea naţiunilor bogate a crescut mulţumită studiilor ce demonstrează a fi semnificativ mai eficiente decât vaccinurile rivale care conţin fie proteine virale, fie virus atenuat.

Profiturile BioNTech în prima jumătate a anului au atins 3,9 miliarde de euro, faţă de pierderile de 142 de milioane de euro din 2020. Veniturile din vaccin, care urmează să devină unul dintre cele mai bine vândute medicamente din lume, sunt împărţite cu Pfizer.

Acţiunile companiei au crescut de patru ori în ultimul an, lucru care facilitează implicarea în alte cercetări medicale.

#BioNTech #actiune #crestere #vaccinuri #Pfizer #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.