BioNTech a depăşit estimările specialiştilor pentru vânzările de vaccinuri. Ce profit a înregistrat compania

Compania BioNTech a înregistrat un profit de 2,8 miliarde de euro, astfel, depășind estimările specialiştilor pentru vânzările de vaccinuri. Profitul a atins un nivel atât de înalt datorită cererii pentru vaccinul anti coronavirus, scrie Financial Times.

Grupul german de biotehnologie a declarat că se aşteaptă ca veniturile pe întregul an de pe urma vaccinurilor dezvoltate în comun cu firma Pfizer să fie de aproximativ 15,9 miliarde de euro, cu mult peste o prognoză anterioară de 12,4 miliarde de euro.

BioNTech a declarat că până pe 21 iulie a semnat contracte pentru livrarea a 2,2 miliarde de doze pentru anul acesta, alături de peste 1 miliard de doze alocate pentru 2022. Compania se aşteapta ca, ulterior, capacitatea anuală de producţie să ajungă la 3 miliarde de doze până la sfârşitul anului.

„Noi şi partenerul nostru Pfizer am depăşit suma de un miliard de doze de vaccin anti COVID-19 livrate la nivel mondial”, a declarat Ugur Sahin, director executiv şi co-fondator al companiei. „Suntem mândri că am atins această mare etapă după doar şase luni şi că am putut ajuta oamenii mulţumită tehnologiei noastre”, mai menţionează sursa citată.

BioNTech/ Pfizer şi grupul american Moderna sunt singurele două firme care fabrică vaccinuri pe bază de mesager ARN. Acesta oferă celulelor instrucţiuni genetice pentru a produce proteine virale.

Cererea de vaccinuri cu ARN mesager din partea naţiunilor bogate a crescut mulţumită studiilor ce demonstrează a fi semnificativ mai eficiente decât vaccinurile rivale care conţin fie proteine virale, fie virus atenuat.

Profiturile BioNTech în prima jumătate a anului au atins 3,9 miliarde de euro, faţă de pierderile de 142 de milioane de euro din 2020. Veniturile din vaccin, care urmează să devină unul dintre cele mai bine vândute medicamente din lume, sunt împărţite cu Pfizer.

Acţiunile companiei au crescut de patru ori în ultimul an, lucru care facilitează implicarea în alte cercetări medicale.

#BioNTech #actiune #crestere #vaccinuri #Pfizer #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie