Tranzacție imensă în IT: NortonLifeLock urmează să preia compania cehă Avast

Pe piața de softuri antivirus va avea loc o tranzacție imensă. Americanii de la NortonLifeLock urmează să preia compania cehă Avast, într-o tranzacție în bani și acțiuni.

Potrivit acordului de fuziune, anunțat de cele două companii de cybersecurity, Avast este evaluată la 8,1 – 8,6 miliarde de dolari. Acționarii companiei pragheze urmează astfel să primească bani și acțiuni Norton nou-emise, în urma fuziunii.

Noua companie va deservi peste 500 de milioane de utilizatori și circa 40 de milioane de clienți direcți, la nivel mondial.

Norton este listată la bursa Nasdaq de la New York, iar în urma preluării, compania rezultată din fuziune se va tranzacționa și ea pe această piață. După finalizarea fuziunii, compania combinată va avea sediu dual, în Cehia (la Praga) și în SUA (la Tempe, statul Arizona). Gigantul cybersecurity rezultat va avea „prezență semnificativă în Cehia” – au precizat părțile.

Actualul CEO al NortonLifeLock, Vincent Pilette, și directoarea financiară (CFO), Natalie Derse, își vor menține funcțiile și în urma fuziunii.

De partea cealaltă, CEO-ul Avast, Ondřej Vlček, urmează să devină președinte al NortonLifeLock și membru al board-ului directorilor companiei. De asemenea, Pavel Baudiš, cofondator al Avast, va fi numit director independent în cadrul board-ului NortonLifeLock.

Aceasta este a doua tranzacție de acest fel făcută de NortonLifeLock în Europa, în mai puțin de un an. În decembrie 2020, americanii au cumpărat antivirusul german Avira, de la fondul de investiții Investcorp, din Bahrain, pentru suma de 360 de milioane de dolari, în bani.

Avast a fost fondată, sub formă de cooperativă, în anul 1988, în Cehoslovacia comunistă, de către programatorii Pavel Baudiš și Eduard Kučera. Cooperativa lor se numea Alwil, iar Avast era numele softului antivurus pe care l-au realizat. În prezent, compania Avast este listată la Bursa de la Londra și la Bursa de la Praga. În 2020, a avut venituri de aproape 893 milioane dolari, scrie stratupcafe.ro.

De partea cealaltă, NortonLifeLock a avut venituri de aproape 2,5 miliarde de dolari, anul trecut. Compania, care s-a numit Symantec Corporation până în 2019, a fost fondată în anul 1982, de Gary Hendrix.

#avast #NortonLifeLock #tranzactie #IT #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.