Bitcoin a coborât sub 40.000 de dolari după un avertisment lansat de autorităţile chineze

19 Mai 2021, 11:59
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
19 Mai 2021, 11:59 // Actual //  MD Bani

Criptomoneda bitcoin a coborât miercuri sub pragul simbolic de 40.000 de dolari, o premieră în ultimele trei luni, după ce mai multe federaţii bancare din China au avertizat că aceste criptomonede “nu sunt monede adevărate”.

În jurul orei 6:30 GMT, bitcoin, cea mai importantă monedă digitală, era cotată la 38.940 de dolari, o scădere de 9% comparativ cu ziua precedentă şi un declin de 40% faţă de maximumul de 64.895 de dolari atins în data de 14 aprilie.

Criptomonedele “nu sunt monede adevărate”, au apreciat miercuri mai mult federaţii bancare de referinţă din China, lansând un avertisment împotriva “speculaţiei”, într-o ţară care îşi pregăteşte propria monedă virtuală.

La un moment dat, China era una dintre cele mai puternice pieţe pentru bitcoin, cea mai răspândită monedă virtuală. Cu toate acestea, în 2019 autorităţile de la Beijing şi-au schimbat punctul de vedere iar plăţile cu criptomonede au fost declarate ilegale pe motiv că acestea monede pot fi un instrument utilizat în activităţi infracţionale. Ţara asiatică est îngrijorată de riscul speculativ pe care îl prezintă criptomonedele pentru sistemul său financiar. În schimb, activităţile de minare de bitcoin şi deţinerea de monedă virtuală sunt tolerate.

Cele mai recente avertismente lansate de autorităţile chineze vin după o serie de postări pe Twitter ale patronului Tesla, Elon Musk. Acesta a anunţat ca vehiculele Tesla nu vor mai putea fi cumpărate folosind Bitcoin, după ce în februarie constructorul american de automobile Tesla a cumpărat bitcoini în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Suspendarea achiziţiilor cu criptomonedă este cauzată de preocupările legate de impactul consumului energetic necesar pentru minarea criptomonedelor asupra mediului, conform unei postări a lui Musk pe Twitter.

 

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!