Bitcoin depăşeşte nivelul de 57.000 de dolari pentru prima dată de la sfârşitul anului 2021

Bitcoin a revenit la nivelul de 57.000 de dolari pentru prima dată de la sfârşitul anului 2021, susţinut de cererea investitorilor prin intermediul fondurilor tranzacţionate la bursă, precum şi de noi achiziţii din partea MicroStrategy Inc, raportează Bloomberg.

Activul digital a crescut cu până la 4,4% pentru a ajunge la 57.039 de dolari, înainte de a se tranzacţiona la 56.534 de dolari marţi la ora 6 dimineaţa la New York. Preţul Bitcoin a crescut cu 32% de la începutul anului, extinzând un raliu prelungit care a alimentat, de asemenea, apetitul speculativ pentru token-uri mai mici precum Ether şi Dogecoin.

O sumă netă de 6,1 miliarde de dolari a fost vărsată într-un lot de ETF-uri Bitcoin de referinţă care au început să se tranzacţioneze în SUA la 11 ianuarie, semnalând o cerere tot mai mare pentru acest simbol dincolo de entuziaştii consacraţi ai activelor digitale.

MicroStrategy, o firmă de software pentru întreprinderi care cumpără Bitcoin ca parte a strategiei sale corporative, a declarat luni că a achiziţionat încă aproximativ 3.000 de jetoane în această lună. Compania deţine în prezent aproximativ 10 miliarde de dolari în Bitcoin.

Valoarea combinată a activelor digitale se ridică acum la aproximativ 2.200 de miliarde de dolari, potrivit CoinGecko, comparativ cu un minim de aproximativ 820 de miliarde de dolari în timpul pieţei bear din 2022, când FTX şi alte platforme cripto s-au prăbuşit. Datele Coinglass arată că poziţii de tranzacţionare cripto în valoare de aproximativ 162 de milioane de dolari care pariază pe preţuri mai mici au fost lichidate în cursul zilelor de luni şi marţi – una dintre cele mai mari cifre pe două zile înregistrate din data de 30 noiembrie.

Acţiunile companiilor legate de cripto-monede au crescut luni în SUA. MicroStrategy a crescut cu 16%, platforma de tranzacţionare Coinbase Global Inc. a crescut cu 17%, iar minerul Marathon Digital Holdings Inc. a urcat cu 22%.

Intrările masive în ETF-urile Bitcoin i-au determinat pe unii observatori din industrie să lanseze o serie de avertismente asupra unei iminente restrângeri a ofertei, deoarece minerii nu reuşesc să genereze suficiente monede pentru a ţine pasul cu cererea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crypto #moneda #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.