Bitcoin explodează la un nou maxim istoric după victoria lui Trump: Cât valorează acum moneda virtuală?

Duminică, Bitcoin a atins un nou record, tranzacționându-se la peste 80.000 de dolari pe unitate, înainte de a înregistra o ușoară corecție. Această creștere spectaculoasă vine în urma victoriei decisive a lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA, un eveniment ce a generat un val de optimism în rândul investitorilor în criptomonede. Potrivit Reuters, prețul Bitcoin a atins un maxim impresionant înainte de a scădea ușor, fiind cotat recent la 79.551,30 USD pe unitate.

Bitcoin, cea mai valoroasă și populară criptomonedă din lume, a înregistrat o creștere semnificativă de 65,4% față de minimul său anual de 38.505 USD din 23 ianuarie. Într-un context economic și politic marcat de instabilitate, Bitcoin continuă să fie perceput ca un activ de refugiu, oferind protecție împotriva inflației și incertitudinilor din piețele tradiționale.

Victoria lui Trump a avut un impact major asupra pieței financiare și a criptomonedelor, alimentând așteptările privind o dezvoltare accelerată a sectorului cripto. Trump a declarat în campania sa că va transforma Statele Unite în „capitala cripto a planetei,” promisiune ce a atras un val de susținere din partea investitorilor. Fostul președinte a subliniat importanța inovației financiare și adoptarea tehnologiei blockchain, aspecte care au consolidat încrederea în viitorul criptomonedelor în SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#record #bitcoin #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.