Blocat până în 2028 - dosarul Leova-Bumbăta riscă să devină o "carte de vizită" a corupției din Moldova

Dosarul privind proiectul controversat al podului Leova-Bumbăta continuă să fie la faza de urmărire penală, iar investigațiile se confruntă cu provocări. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a oferit detalii într-o conferință de presă, menționând că recent a primit o informare de la Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ), care a comunicat că expertiza necesară în acest dosar va putea fi realizată abia în anul 2028.

„Nu știu cum lucrează țara asta și alte instituții, dar asta nu-i rezonabil. Trebuie găsită o modalitate de a depăși această situație. Nu putem bloca un dosar până în 2028 doar pentru că experții de la CNEJ sunt prea ocupați. Trebuie să căutăm soluții alternative, cum ar fi implicarea unor experți din România sau alte țări”, a declarat Dragalin.

Această întârziere vine într-un moment în care proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante. Cu o valoare estimată de 3,5 milioane de euro pe kilometru, acest drum a devenit cel mai scump construit vreodată în Republica Moldova. În total, costurile proiectului se ridică la aproximativ 260 de milioane de lei.

„Dosarul este în continuare investigat, iar dacă sunt alte detalii de interes public, vă încurajez să vă adresați Procuraturii Anticorupție pentru informații care nu vor periclita confidențialitatea investigației”, a concluzionat Dragalin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proocuratura #leova #drum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere energetic, importând aproape integral cărbunele, gazele naturale și produsele petroliere, potrivit unui recent Raport de Țară privind Clima și Dezvoltarea, publicat de Banca Mondială. În plus, economia țării este intens poluantă, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media Uniunii Europene. Această realitate expune Moldova la riscuri economice semnificative, inclusiv la viitoarele tarife comerciale legate de carbon ale UE, care vor intra în vigoare în 2026.

Economia Moldovei, puternic dependentă de agricultură, este afectată de secetă și alte șocuri naturale, contribuind la creșterea economică slabă, volatilă și la sărăcia rurală accentuată. Schimbările climatice au amplificat frecvența și severitatea secetelor și inundațiilor, în timp ce poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese premature anual. Costurile economice ale acestor probleme sunt estimate la 164 de milioane de dolari pe an, echivalentul a 1,3% din PIB-ul țării în 2021.

Potrivit raportului, tranziția către o economie verde ar putea revitaliza și moderniza Moldova. Printre beneficiile enumerate se numără: crearea de locuri de muncă mai bine plătite, reducerea poluării aerului și a deceselor premature și îmbunătățirea securității energetice și a sănătății populației.

Raportul subliniază necesitatea unor politici centrate pe oameni, care să protejeze populația vulnerabilă, să consolideze protecția socială și să îmbunătățească accesul la infrastructură și servicii publice rezistente la schimbările climatice. În plus, este esențială pregătirea forței de muncă pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

În contextul provocărilor actuale și al riscurilor viitoare, raportul Băncii Mondiale se arată că în următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.