Blocat până în 2028 - dosarul Leova-Bumbăta riscă să devină o "carte de vizită" a corupției din Moldova

Dosarul privind proiectul controversat al podului Leova-Bumbăta continuă să fie la faza de urmărire penală, iar investigațiile se confruntă cu provocări. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a oferit detalii într-o conferință de presă, menționând că recent a primit o informare de la Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ), care a comunicat că expertiza necesară în acest dosar va putea fi realizată abia în anul 2028.

„Nu știu cum lucrează țara asta și alte instituții, dar asta nu-i rezonabil. Trebuie găsită o modalitate de a depăși această situație. Nu putem bloca un dosar până în 2028 doar pentru că experții de la CNEJ sunt prea ocupați. Trebuie să căutăm soluții alternative, cum ar fi implicarea unor experți din România sau alte țări”, a declarat Dragalin.

Această întârziere vine într-un moment în care proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante. Cu o valoare estimată de 3,5 milioane de euro pe kilometru, acest drum a devenit cel mai scump construit vreodată în Republica Moldova. În total, costurile proiectului se ridică la aproximativ 260 de milioane de lei.

„Dosarul este în continuare investigat, iar dacă sunt alte detalii de interes public, vă încurajez să vă adresați Procuraturii Anticorupție pentru informații care nu vor periclita confidențialitatea investigației”, a concluzionat Dragalin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proocuratura #leova #drum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea deveni membră a Uniunii Europene până în 2028–2029, dacă va menține ritmul actual al reformelor și negocierilor. Declarația aparține expertei Clara Volintiru, implicată de-a lungul timpului în programe operaționale și consultanță în România, într-un interviu acordat pentru Realitatea.

„Ce văd în Republica Moldova, vorbind cu întregul arc administrativ, este o voință acerbă de a parcurge cât mai bine și cât mai repede aceste etape de negociere și reformă internă. Mie personal mi se pare un termen realist și vă spun cu toată responsabilitatea unui expert în domeniu, dar o spun și pentru că observ cu adevărat importanța alegerilor care urmează să aibă loc la sfârșitul lunii septembrie”, a afirmat Volintiru.

Potrivit acesteia, succesul procesului de aderare nu depinde doar de orientarea geopolitică a guvernării, ci și de implicarea și eficiența cu care sunt implementate reformele. „Cred că Moldova trebuie să se teamă în această etapă, dincolo de orientarea geopolitică, care știm deja că poate fi un risc major. Trebuie însă să se teamă și de o abordare leneșă, care să întârzie lucrurile sub pretextul că trebuie revizuite sau discutate. Din păcate, avem exemple negative, precum cazul Georgiei, unde nu s-a spus niciodată franc că nu se dorește integrarea, dar s-a demonstrat prin întârziere și dezangajament”, a explicat experta.

În același timp, Clara Volintiru consideră că războiul din Ucraina a avut un efect paradoxal pozitiv asupra parcursului european al Republicii Moldova. „Cred că războiul din Ucraina a deschis foarte clar ochii comunității internaționale, arătând că trebuie acționat rapid și eficient, în timp real. Situația a ajutat Republica Moldova, iar reziliența Ucrainei a menținut frontul de vest relativ stabil”, a precizat ea.

Astfel, atât voința internă a autorităților, cât și circumstanțele geopolitice externe susțin o perspectivă realistă ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene până la sfârșitul deceniului.