Blockchain și computerele cuantice – tehnologiile care sunt gata să schimbe lumea! Totuși există o problemă, CARE?

Două tehnologii extrem de importante sunt aproape să schimbe lumea, dar ar putea intra în confruntare directă: blockchain și computerele cuantice. Dacă progresul actual continuă, computerele cuantice vor putea sparge criptografia monedelor virtuale.

Criptomonedele au potențialul de a schimba finanțele, eliminând intermediarii și aducând conturi către milioane de persoane nebancare din întreaga lume. La rândul lor, calculatoarele cuantice ar putea schimba modul în care produsele farmaceutice și materialele sunt proiectate, prin puterea lor extraordinară de procesare. Însă avem o problema: tehnologia blockchain care alimentează criptomonedele ar putea fi vulnerabilă la atacuri sofisticate și la tranzacții falsificate, dacă acest calculul cuantic se maturizează mai repede decât eforturile de a face bani digitali.

Criptomonedele sunt securizate de o tehnologie numită blockchain, criptografie cu cheie publică. Sistemul este omniprezent. Vă protejează achizițiile online și bruiază comunicațiile pentru oricine altcineva decât destinatarul vizat. Tehnologia funcționează combinând o cheie publică, una pe care oricine o poate vedea, cu o cheie privată.

Dacă progresul actual continuă, computerele cuantice vor putea sparge criptografia cu cheie publică, creând o potențiala amenințare extrem de serioasă pentru lumea cripto, unde unele valute sunt evaluate la sute de miliarde de dolari. În cazul in care criptarea este întreruptă, atacatorii pot uzurpa identitatea proprietarilor legitimi ai criptomonedelor, ai NFT-urilor sau ai altor astfel de active digitale, scrie cnet.com.

Calculatoarele cuantice își obțin puterea manipulând datele stocate pe qubiți, elemente precum atomii încărcați care se supun legilor specifice fizicii ce guvernează universul nano-. Pentru a sparge criptarea, computerele cuantice vor trebui să exploateze mii de qubiți, cu mult mai mult decât zecile de qubiți pe care îi au mașinile de astăzi. Mașinile vor avea nevoie, de asemenea, de qubiți persistenți care pot efectua calcule mult mai complicate decât cele posibile acum. Dar progresele sunt uriașe într-un timp foarte scurt. Așa că nu va mai dura mult până când computerele cuantice vor fi o amenințare reală pentru piața cripto.

Vestea bună pentru fanii criptomonedei este că problema calculului cuantic poate fi rezolvată prin adoptarea aceleiași tehnologii de criptografie post-cuantică pe care industria de calcul a început deja să o dezvolte. Institutul Național de Standarde și Tehnologie al guvernului SUA se află de câțiva ani într-un proces atent de găsire a algoritmilor de criptare cuantică, cu implicarea cercetătorilor de pe tot globul. Mai multe grupuri de blockchain lucrează activ la un software rezistent cuantic.

Proiectul Ethereum, care a creat cea mai mare criptomonedă după Bitcoin în ceea ce privește valoarea totală, a început să treacă într-o faza postcuanticăm, dar probabil că este încă departe: tranziția actuală a Ethereum la Ethereum 2.0 durează ani de zile.

Unii oameni construiesc o nouă tehnologie de criptomonedă și blockchain concepută pentru era computerului cuantic. Acestea includ Quantum Resistant Ledger și Bitcoin Post Quantum, care, în ciuda numelui, nu au legătură cu criptomoneda originală Bitcoin. Aceste eforturi folosesc algoritmi post-cuantici pentru a proteja împotriva unei viitoarei fisuri cuantice.

Cambridge Quantum Computing, un startup care fuzionează cu producătorul de calculatoare cuantice Honeywell, lucrează la o tehnologie de securitate cuantică care poate fi aplicată oricărei rețele blockchain. Acesta își propune să securizeze atât comunicațiile dintre computerele care stochează date blockchain, cât și semnăturile folosite pentru a cripta și semna datele blockchain.

Portofelele cu criptomonede, în pericol

Însă mai există o problemă legată de modul în care sunt concepute aceste criptomonede. Multe criptomonede, cum ar fi Bitcoin, sunt descentralizate prin design, supravegheate efectiv de oricine participă la rețea. Pentru a actualiza funcționarea interioară a unei criptomonede, persoanele care încearcă să actualizeze o criptomonedă trebuie să convingă mai mult de jumătate dintre participanți să mute criptomoneda într-o versiune nouă, ceea ce este extrem de complicat de făcut.

Adevăratul test cuantic pentru criptomonede va fi reprezentat de structurile de guvernanță. O astfel de guvernanță ar putea recompensa criptomonedele care au puteri centrale mai puternice, cum ar fi Dash cu nodurile sale master sau chiar „govcoins” emise de băncile centrale, care, în principiu, se pot mișca mai rapid pentru a adopta protecția post-cuantică. Dar prezintă o enigmă în comunitatea cripto, care respinge adesea ideea de autoritate.

Însă, atât timp cât tehnologia rămâne în urmă, portofelele cu criptomonede pe care oamenii le folosesc pentru a-și urmări activele digitale ar putea fi, de asemenea, vulnerabile la calculul cuantic. Aceste portofele stochează cheile private de care oamenii au nevoie pentru a-și accesa activele înregistrate pe blockchain. Un atac reușit ar putea goli un portofel.

În cele din urmă, expertii spun ca oamenii vor face toate actualizările necesare în blockchain pentru a ține pasul cu provocările calculului cuantic, însă în acest moment sunt multe necunoscute, iar riscurile din sectorul cripto tot mai mari.

#Blockchain #computere cuantice #portofele virtuale #criptomonede #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue