Blockchain și computerele cuantice – tehnologiile care sunt gata să schimbe lumea! Totuși există o problemă, CARE?

Două tehnologii extrem de importante sunt aproape să schimbe lumea, dar ar putea intra în confruntare directă: blockchain și computerele cuantice. Dacă progresul actual continuă, computerele cuantice vor putea sparge criptografia monedelor virtuale.

Criptomonedele au potențialul de a schimba finanțele, eliminând intermediarii și aducând conturi către milioane de persoane nebancare din întreaga lume. La rândul lor, calculatoarele cuantice ar putea schimba modul în care produsele farmaceutice și materialele sunt proiectate, prin puterea lor extraordinară de procesare. Însă avem o problema: tehnologia blockchain care alimentează criptomonedele ar putea fi vulnerabilă la atacuri sofisticate și la tranzacții falsificate, dacă acest calculul cuantic se maturizează mai repede decât eforturile de a face bani digitali.

Criptomonedele sunt securizate de o tehnologie numită blockchain, criptografie cu cheie publică. Sistemul este omniprezent. Vă protejează achizițiile online și bruiază comunicațiile pentru oricine altcineva decât destinatarul vizat. Tehnologia funcționează combinând o cheie publică, una pe care oricine o poate vedea, cu o cheie privată.

Dacă progresul actual continuă, computerele cuantice vor putea sparge criptografia cu cheie publică, creând o potențiala amenințare extrem de serioasă pentru lumea cripto, unde unele valute sunt evaluate la sute de miliarde de dolari. În cazul in care criptarea este întreruptă, atacatorii pot uzurpa identitatea proprietarilor legitimi ai criptomonedelor, ai NFT-urilor sau ai altor astfel de active digitale, scrie cnet.com.

Calculatoarele cuantice își obțin puterea manipulând datele stocate pe qubiți, elemente precum atomii încărcați care se supun legilor specifice fizicii ce guvernează universul nano-. Pentru a sparge criptarea, computerele cuantice vor trebui să exploateze mii de qubiți, cu mult mai mult decât zecile de qubiți pe care îi au mașinile de astăzi. Mașinile vor avea nevoie, de asemenea, de qubiți persistenți care pot efectua calcule mult mai complicate decât cele posibile acum. Dar progresele sunt uriașe într-un timp foarte scurt. Așa că nu va mai dura mult până când computerele cuantice vor fi o amenințare reală pentru piața cripto.

Vestea bună pentru fanii criptomonedei este că problema calculului cuantic poate fi rezolvată prin adoptarea aceleiași tehnologii de criptografie post-cuantică pe care industria de calcul a început deja să o dezvolte. Institutul Național de Standarde și Tehnologie al guvernului SUA se află de câțiva ani într-un proces atent de găsire a algoritmilor de criptare cuantică, cu implicarea cercetătorilor de pe tot globul. Mai multe grupuri de blockchain lucrează activ la un software rezistent cuantic.

Proiectul Ethereum, care a creat cea mai mare criptomonedă după Bitcoin în ceea ce privește valoarea totală, a început să treacă într-o faza postcuanticăm, dar probabil că este încă departe: tranziția actuală a Ethereum la Ethereum 2.0 durează ani de zile.

Unii oameni construiesc o nouă tehnologie de criptomonedă și blockchain concepută pentru era computerului cuantic. Acestea includ Quantum Resistant Ledger și Bitcoin Post Quantum, care, în ciuda numelui, nu au legătură cu criptomoneda originală Bitcoin. Aceste eforturi folosesc algoritmi post-cuantici pentru a proteja împotriva unei viitoarei fisuri cuantice.

Cambridge Quantum Computing, un startup care fuzionează cu producătorul de calculatoare cuantice Honeywell, lucrează la o tehnologie de securitate cuantică care poate fi aplicată oricărei rețele blockchain. Acesta își propune să securizeze atât comunicațiile dintre computerele care stochează date blockchain, cât și semnăturile folosite pentru a cripta și semna datele blockchain.

Portofelele cu criptomonede, în pericol

Însă mai există o problemă legată de modul în care sunt concepute aceste criptomonede. Multe criptomonede, cum ar fi Bitcoin, sunt descentralizate prin design, supravegheate efectiv de oricine participă la rețea. Pentru a actualiza funcționarea interioară a unei criptomonede, persoanele care încearcă să actualizeze o criptomonedă trebuie să convingă mai mult de jumătate dintre participanți să mute criptomoneda într-o versiune nouă, ceea ce este extrem de complicat de făcut.

Adevăratul test cuantic pentru criptomonede va fi reprezentat de structurile de guvernanță. O astfel de guvernanță ar putea recompensa criptomonedele care au puteri centrale mai puternice, cum ar fi Dash cu nodurile sale master sau chiar „govcoins” emise de băncile centrale, care, în principiu, se pot mișca mai rapid pentru a adopta protecția post-cuantică. Dar prezintă o enigmă în comunitatea cripto, care respinge adesea ideea de autoritate.

Însă, atât timp cât tehnologia rămâne în urmă, portofelele cu criptomonede pe care oamenii le folosesc pentru a-și urmări activele digitale ar putea fi, de asemenea, vulnerabile la calculul cuantic. Aceste portofele stochează cheile private de care oamenii au nevoie pentru a-și accesa activele înregistrate pe blockchain. Un atac reușit ar putea goli un portofel.

În cele din urmă, expertii spun ca oamenii vor face toate actualizările necesare în blockchain pentru a ține pasul cu provocările calculului cuantic, însă în acest moment sunt multe necunoscute, iar riscurile din sectorul cripto tot mai mari.

#Blockchain #computere cuantice #portofele virtuale #criptomonede #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.