Blockchain și computerele cuantice - tehnologiile care sunt gata să schimbe lumea! Totuși există o problemă, CARE?

Două tehnologii extrem de importante sunt aproape să schimbe lumea, dar ar putea intra în confruntare directă: blockchain și computerele cuantice. Dacă progresul actual continuă, computerele cuantice vor putea sparge criptografia monedelor virtuale.

Criptomonedele au potențialul de a schimba finanțele, eliminând intermediarii și aducând conturi către milioane de persoane nebancare din întreaga lume. La rândul lor, calculatoarele cuantice ar putea schimba modul în care produsele farmaceutice și materialele sunt proiectate, prin puterea lor extraordinară de procesare. Însă avem o problema: tehnologia blockchain care alimentează criptomonedele ar putea fi vulnerabilă la atacuri sofisticate și la tranzacții falsificate, dacă acest calculul cuantic se maturizează mai repede decât eforturile de a face bani digitali.

Criptomonedele sunt securizate de o tehnologie numită blockchain, criptografie cu cheie publică. Sistemul este omniprezent. Vă protejează achizițiile online și bruiază comunicațiile pentru oricine altcineva decât destinatarul vizat. Tehnologia funcționează combinând o cheie publică, una pe care oricine o poate vedea, cu o cheie privată.

Dacă progresul actual continuă, computerele cuantice vor putea sparge criptografia cu cheie publică, creând o potențiala amenințare extrem de serioasă pentru lumea cripto, unde unele valute sunt evaluate la sute de miliarde de dolari. În cazul in care criptarea este întreruptă, atacatorii pot uzurpa identitatea proprietarilor legitimi ai criptomonedelor, ai NFT-urilor sau ai altor astfel de active digitale, scrie cnet.com.

Calculatoarele cuantice își obțin puterea manipulând datele stocate pe qubiți, elemente precum atomii încărcați care se supun legilor specifice fizicii ce guvernează universul nano-. Pentru a sparge criptarea, computerele cuantice vor trebui să exploateze mii de qubiți, cu mult mai mult decât zecile de qubiți pe care îi au mașinile de astăzi. Mașinile vor avea nevoie, de asemenea, de qubiți persistenți care pot efectua calcule mult mai complicate decât cele posibile acum. Dar progresele sunt uriașe într-un timp foarte scurt. Așa că nu va mai dura mult până când computerele cuantice vor fi o amenințare reală pentru piața cripto.

Vestea bună pentru fanii criptomonedei este că problema calculului cuantic poate fi rezolvată prin adoptarea aceleiași tehnologii de criptografie post-cuantică pe care industria de calcul a început deja să o dezvolte. Institutul Național de Standarde și Tehnologie al guvernului SUA se află de câțiva ani într-un proces atent de găsire a algoritmilor de criptare cuantică, cu implicarea cercetătorilor de pe tot globul. Mai multe grupuri de blockchain lucrează activ la un software rezistent cuantic.

Proiectul Ethereum, care a creat cea mai mare criptomonedă după Bitcoin în ceea ce privește valoarea totală, a început să treacă într-o faza postcuanticăm, dar probabil că este încă departe: tranziția actuală a Ethereum la Ethereum 2.0 durează ani de zile.

Unii oameni construiesc o nouă tehnologie de criptomonedă și blockchain concepută pentru era computerului cuantic. Acestea includ Quantum Resistant Ledger și Bitcoin Post Quantum, care, în ciuda numelui, nu au legătură cu criptomoneda originală Bitcoin. Aceste eforturi folosesc algoritmi post-cuantici pentru a proteja împotriva unei viitoarei fisuri cuantice.

Cambridge Quantum Computing, un startup care fuzionează cu producătorul de calculatoare cuantice Honeywell, lucrează la o tehnologie de securitate cuantică care poate fi aplicată oricărei rețele blockchain. Acesta își propune să securizeze atât comunicațiile dintre computerele care stochează date blockchain, cât și semnăturile folosite pentru a cripta și semna datele blockchain.

Portofelele cu criptomonede, în pericol

Însă mai există o problemă legată de modul în care sunt concepute aceste criptomonede. Multe criptomonede, cum ar fi Bitcoin, sunt descentralizate prin design, supravegheate efectiv de oricine participă la rețea. Pentru a actualiza funcționarea interioară a unei criptomonede, persoanele care încearcă să actualizeze o criptomonedă trebuie să convingă mai mult de jumătate dintre participanți să mute criptomoneda într-o versiune nouă, ceea ce este extrem de complicat de făcut.

Adevăratul test cuantic pentru criptomonede va fi reprezentat de structurile de guvernanță. O astfel de guvernanță ar putea recompensa criptomonedele care au puteri centrale mai puternice, cum ar fi Dash cu nodurile sale master sau chiar „govcoins” emise de băncile centrale, care, în principiu, se pot mișca mai rapid pentru a adopta protecția post-cuantică. Dar prezintă o enigmă în comunitatea cripto, care respinge adesea ideea de autoritate.

Însă, atât timp cât tehnologia rămâne în urmă, portofelele cu criptomonede pe care oamenii le folosesc pentru a-și urmări activele digitale ar putea fi, de asemenea, vulnerabile la calculul cuantic. Aceste portofele stochează cheile private de care oamenii au nevoie pentru a-și accesa activele înregistrate pe blockchain. Un atac reușit ar putea goli un portofel.

În cele din urmă, expertii spun ca oamenii vor face toate actualizările necesare în blockchain pentru a ține pasul cu provocările calculului cuantic, însă în acest moment sunt multe necunoscute, iar riscurile din sectorul cripto tot mai mari.

#Blockchain #computere cuantice #portofele virtuale #criptomonede #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.