Blockchain și computerele cuantice – tehnologiile care sunt gata să schimbe lumea! Totuși există o problemă, CARE?

Două tehnologii extrem de importante sunt aproape să schimbe lumea, dar ar putea intra în confruntare directă: blockchain și computerele cuantice. Dacă progresul actual continuă, computerele cuantice vor putea sparge criptografia monedelor virtuale.

Criptomonedele au potențialul de a schimba finanțele, eliminând intermediarii și aducând conturi către milioane de persoane nebancare din întreaga lume. La rândul lor, calculatoarele cuantice ar putea schimba modul în care produsele farmaceutice și materialele sunt proiectate, prin puterea lor extraordinară de procesare. Însă avem o problema: tehnologia blockchain care alimentează criptomonedele ar putea fi vulnerabilă la atacuri sofisticate și la tranzacții falsificate, dacă acest calculul cuantic se maturizează mai repede decât eforturile de a face bani digitali.

Criptomonedele sunt securizate de o tehnologie numită blockchain, criptografie cu cheie publică. Sistemul este omniprezent. Vă protejează achizițiile online și bruiază comunicațiile pentru oricine altcineva decât destinatarul vizat. Tehnologia funcționează combinând o cheie publică, una pe care oricine o poate vedea, cu o cheie privată.

Dacă progresul actual continuă, computerele cuantice vor putea sparge criptografia cu cheie publică, creând o potențiala amenințare extrem de serioasă pentru lumea cripto, unde unele valute sunt evaluate la sute de miliarde de dolari. În cazul in care criptarea este întreruptă, atacatorii pot uzurpa identitatea proprietarilor legitimi ai criptomonedelor, ai NFT-urilor sau ai altor astfel de active digitale, scrie cnet.com.

Calculatoarele cuantice își obțin puterea manipulând datele stocate pe qubiți, elemente precum atomii încărcați care se supun legilor specifice fizicii ce guvernează universul nano-. Pentru a sparge criptarea, computerele cuantice vor trebui să exploateze mii de qubiți, cu mult mai mult decât zecile de qubiți pe care îi au mașinile de astăzi. Mașinile vor avea nevoie, de asemenea, de qubiți persistenți care pot efectua calcule mult mai complicate decât cele posibile acum. Dar progresele sunt uriașe într-un timp foarte scurt. Așa că nu va mai dura mult până când computerele cuantice vor fi o amenințare reală pentru piața cripto.

Vestea bună pentru fanii criptomonedei este că problema calculului cuantic poate fi rezolvată prin adoptarea aceleiași tehnologii de criptografie post-cuantică pe care industria de calcul a început deja să o dezvolte. Institutul Național de Standarde și Tehnologie al guvernului SUA se află de câțiva ani într-un proces atent de găsire a algoritmilor de criptare cuantică, cu implicarea cercetătorilor de pe tot globul. Mai multe grupuri de blockchain lucrează activ la un software rezistent cuantic.

Proiectul Ethereum, care a creat cea mai mare criptomonedă după Bitcoin în ceea ce privește valoarea totală, a început să treacă într-o faza postcuanticăm, dar probabil că este încă departe: tranziția actuală a Ethereum la Ethereum 2.0 durează ani de zile.

Unii oameni construiesc o nouă tehnologie de criptomonedă și blockchain concepută pentru era computerului cuantic. Acestea includ Quantum Resistant Ledger și Bitcoin Post Quantum, care, în ciuda numelui, nu au legătură cu criptomoneda originală Bitcoin. Aceste eforturi folosesc algoritmi post-cuantici pentru a proteja împotriva unei viitoarei fisuri cuantice.

Cambridge Quantum Computing, un startup care fuzionează cu producătorul de calculatoare cuantice Honeywell, lucrează la o tehnologie de securitate cuantică care poate fi aplicată oricărei rețele blockchain. Acesta își propune să securizeze atât comunicațiile dintre computerele care stochează date blockchain, cât și semnăturile folosite pentru a cripta și semna datele blockchain.

Portofelele cu criptomonede, în pericol

Însă mai există o problemă legată de modul în care sunt concepute aceste criptomonede. Multe criptomonede, cum ar fi Bitcoin, sunt descentralizate prin design, supravegheate efectiv de oricine participă la rețea. Pentru a actualiza funcționarea interioară a unei criptomonede, persoanele care încearcă să actualizeze o criptomonedă trebuie să convingă mai mult de jumătate dintre participanți să mute criptomoneda într-o versiune nouă, ceea ce este extrem de complicat de făcut.

Adevăratul test cuantic pentru criptomonede va fi reprezentat de structurile de guvernanță. O astfel de guvernanță ar putea recompensa criptomonedele care au puteri centrale mai puternice, cum ar fi Dash cu nodurile sale master sau chiar „govcoins” emise de băncile centrale, care, în principiu, se pot mișca mai rapid pentru a adopta protecția post-cuantică. Dar prezintă o enigmă în comunitatea cripto, care respinge adesea ideea de autoritate.

Însă, atât timp cât tehnologia rămâne în urmă, portofelele cu criptomonede pe care oamenii le folosesc pentru a-și urmări activele digitale ar putea fi, de asemenea, vulnerabile la calculul cuantic. Aceste portofele stochează cheile private de care oamenii au nevoie pentru a-și accesa activele înregistrate pe blockchain. Un atac reușit ar putea goli un portofel.

În cele din urmă, expertii spun ca oamenii vor face toate actualizările necesare în blockchain pentru a ține pasul cu provocările calculului cuantic, însă în acest moment sunt multe necunoscute, iar riscurile din sectorul cripto tot mai mari.

#Blockchain #computere cuantice #portofele virtuale #criptomonede #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina