Blocul de națiuni BRICS cere crearea unei monede comune pentru comerț care să detroneze dolarul american

Președintele Braziliei Luiz Inacio Lula da Silva a cerut săptămâna trecută națiunilor BRICS, în cadrul celui de-al 15-lea summit BRICS care a avut loc la Johannerburg, să creeze o monedă comună pentru comerț și investiții între ele, ca mijloc de reducere a vulnerabilității țărilor la fluctuațiile cursului de schimb al dolarului.

Oficiali și economiști au subliniat dificultățile implicate într-un astfel de proiect, dată fiind disparitatea economică, politică și geografică dintre Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Întrebarea pe care și-o pun economiștii este care vor fi repercusiunile unei posibile adopții a unei monede unice în grupul de state în contextul intereselor geopolitice pe care membrele BRICS le exercită în Orientul Mijlociu pe piața petrolieră, în prezent dominată de dolarul american. Dumitru Chisăliță, expert în energie și președinte al Asociației Enhergia Inteligentă explică faptul că nu ne aflăm în fața primei tentative de detronare a dolarului american, prezent în aproape 90% din tranzacțiile forex globale, dar că acest scenariu ar aduce cu sine o restructurare a modului de alcătuire al prețului țițeiului la nivel intern și extern.

Președintele Braziliei consideră că națiunile care nu folosesc dolarul nu ar trebui să fie forțate să facă comerț în această monedă și a susținut, de asemenea, o monedă comună în blocul Mercosur al țărilor din America de Sud. O monedă BRICS „sporește opțiunile noastre de plată și reduce vulnerabilitățile noastre”, a declarat acesta la ședința plenară de deschidere a summitului, conform Reuters.

Oficialii din Africa de Sud au afirmat că o monedă BRICS nu era pe agenda summitului. În iulie, ministrul de externe al Indiei a declarat că „nu există ideea unei monede BRICS”. Secretarul de stat al Indiei pentru afaceri externe a spus înainte de a pleca la summit că se va discuta despre sporirea comerțului în monedele naționale.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că adunarea, la care a participat prin videoconferință, va discuta despre trecerea comerțului între țările membre de la dolar la monedele naționale. China nu a comentat încă această idee. La rândul său președintele Chinei, Xi Jinping, a vorbit la summit despre promovarea „reformei sistemului financiar și monetar internațional”.

Care sunt impedimentele creării unei monede BRICS

Crearea unei monede BRICS ar fi un „proiect politic”, a declarat guvernatorul băncii centrale din Africa de Sud, Lesetja Kganyago, într-un interviu la o stație de radio în iulie: „Dacă doriți asta, va trebui să obțineți o uniune bancară, va trebui să obțineți o uniune fiscală, va trebui să obțineți o convergență macroeconomică. În mod important, va fi nevoie de un mecanism de disciplină pentru țările care nu se conformează… Plus că vor avea nevoie de o bancă centrală comună… unde ar trebui să fie amplasată?”, a spus Kganyago, potrivit Reuters.

Dezechilibrele comerciale sunt, de asemenea, o problemă, a scris Herbert Poenisch, un cercetător senior la Universitatea Zhejiang, într-un blog pentru think-tank-ul OMFIF, citat de agenția de presă. „Toate țările membre BRICS au China ca principal partener comercial și puțin comerț între ele.”

Este dolarul american în pericol? Ce ar însemna acest lucru pentru importurile României de petrol

Liderii BRICS au declarat în cadrul summit-ului că doresc să folosească mai mult monedele lor naționale în locul dolarului, care s-a întărit puternic anul trecut odată cu creșterea ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală și invazia Rusiei în Ucraina, situație care a accelerat datoria publică în dolari la nivel global și care a determinat ca importurile să se scumpească.

După alienarea Rusiei din sistemele financiare globale în 2022, prin sancțiuni economice, speculațiile că aliații non-vestici ar trece de la dolar au fost alimentate sporit, arată Reuters.

Cota dolarului în rezervele oficiale de schimb a scăzut la un minim de 20 de ani, de 58%, în ultimul trimestru al anului 2022, și la 47% când este ajustată pentru schimbările cursului de schimb, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional. Cu toate acestea, dolarul domină încă comerțul global. Este prezent în aproape 90% din tranzacțiile forex globale, potrivit datelor Băncii Internaționale de Reglementare a Plăților.

Dumitru Chisăliţă, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat pentru Ziare.com că în acest context macroeconomic trebuie să plecăm de la realitatea statistică legată de faptul că România își asigură o parte din petrol din surse interne: ”Chiar dacă restul nu constituie o parte foarte mare, undeva la 30% este constituit din importuri, totuși țara noastră are parte de un avantaj conjunctural față de alte țări. Dincolo de acest avantaj conjunctural, orice restricții care se introduc pe o piață, cu atât mai mult piața de producție petrolieră, afectează atât cantitatea, cât și prețul. Ca atare, probabil că dacă vom merge pe scenariul cu care ne-am confruntat și în ultimul an – un an jumătate, cum că la nivel mondial, cantitatea de produse petroliere nu a suferit modificări majore și au fost doar niște reconstrucții comerciale în ceea ce privește vânzarea țițeiului din diverse zone, în speță zona Moscova, Rusia, atunci aceste fluctuații de cantitate vor fi minime.”

Expertul în politici energetice a expus faptul că există totuși posibilitatea să avem fluctuații de preț pentru că prețul este direct proporțional cu cererea, iar o cerere mare pe fondul unor restricții de cantitate înseamnă prețuri mai mari. Decizia legată de BRICS nu poate să afecteze însă securitatea energetică a României, cel puțin nu pe termen scurt, dar poate să influențeze modul de formare a prețurilor la nivelul țițeiului și, ulterior, la nivelul produselor petroliere.

În ceea ce privește periclitarea dominației dolarului american în tranzacțiile petroliere la nivel global, Dumitru Chisăliță declară că nu ar fi prima oară când are loc o astfel de încercare: ”De-a lungul timpului au existat diverse scheme, construcții, interese și dorințe în sensul acesta, dar care nu au și reușit. Este clar că, pe măsură ce trece timpul și rezervele SUA devin tot mai reduse sau mai limitate în raport cu anii precedenți există riscuri mai mari.” Bazându-se pe statisticile unor situații similare din trecut, Chisăliță a declarat că nu crede că dolarul american va fi detronat ca monedă de referință pentru tranzacțiile petroliere la nivel global.

Extinderea BRICS după summit-ul de la Johannesburg

În urma celui de-al 15-lea summit anual BRICS, care a avut loc la Johannesburg, Africa de Sud, săptămâna trecută, blocul celor cinci mari economii emergente – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – a anunțat admiterea a șase noi membri.

Iranul, Arabia Saudită, Egiptul, Etiopia, Argentina și Emiratele Arabe Unite urmează să se alăture în mod oficial grupului la 1 ianuarie 2024 pentru a extinde amprenta blocului în Sudul Global și a-și crește influența economică și politică pe scena mondială, stabilind un contrapondere reală pentru G7 dominat de Occident, potrivit unor date Statista citate de Financial Intelligence.
Conform unei declarații oferite de Felix Richter de la Statista, noul bloc va reprezenta aproximativ 46% din populația lumii, va reprezenta 29% din produsul intern brut al lumii în termeni nominali și 37% din PIB-ul global la paritatea puterii de cumpărare.
Țările nou-admise în blocul BRICS vor continua să fie dominate de China și India, atât din punct de vedere al populației, cât și din punct de vedere economic, iar împreună cei șase noi membri vor reprezenta aproximativ 10% din PIB-ul agregat al grupului, deoarece Arabia Saudită este singura economie de un trilion de dolari printre noii intrați, arată sursa citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brics #moneda #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.