Blogger: Doar firma „Lagardere” întrunește toate criteriile de calificare stabilite de APP la concursul de la Aeroport

Condițiile impuse companiilor care vor să participe la licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău, controlate anterior de Ilan Șor, sunt făcute exclusiv ca firma „Lagardere Travel Retail” să învingă. Bloggerul Eugen Luchianiuc publică o analiză care prezintă 10 companii internaționale specializate în domeniu, dar care, potrivit caietului de sarcini stabilit de Agenția Proprietății Publice, nu ar câștiga, cu excepția celei franceze.

„(…) am selectat principalele 10 companii, care desfășoară activități comerciale în aeroporturi. Sunt agenți economici cu tradiții și potențial economic enorm, însă doar una întrunește toate criteriile de calificare – „Lagardère Travel Retail”, de unde și senzația că aceasta a și fost autoarea lor. (…) Singura din 10 care întrunește toate criteriile stabilite de guvernarea proeuropeană de la Chișinău este „Lagardère Travel Retail”, fantoma din căminul de la Buiucani, care urmează să preia un business la cheie, să culeagă frișca și să-i răsplătească pe protectorul (protectorii) din Guvern”, menționează bloggerul Luchianiuc, scrie ziua.md.

Pe scurt despre companiile menționate în articol:

„Așadar, în ordine cronologică, primul pretendent pentru participarea la concursul de la Aeroportul din Chișinău ar fi Gebr. Heinemann, fondată tocmai în 1879. Aceasta este cea mai veche pe piața serviciilor din aeroporturi și are cea mai impresionantă acoperire – peste 123 de aeroporturi internaționale, inclusiv 11 în Uniunea Europeană. Respectiv, nemții puteau să se califice cu ușurință în cursa de la Chișinău, dacă nu exista condiția activității în domeniul alimentației publice. Tocmai din această cauză, Gebr. Heinemann rămâne pe dinafară.

O altă companie, cu o experiență de mai bine de 75 de ani pe piață, este Aer Rianta International. Ea operează în 14 țări de pe cinci continente. Compania are activități în 27 de orașe, inclusiv 11 aeroporturi din Uniunea Europeană, așa că, din această perspectivă, putea ușor să participe la licitația din Chișinău. Pentru a o ține însă departe, Agenția Proprietății Publice a inclus prevederea care o scoate pe tușă – întreprinderea nu are activități în domeniul alimentației publice! Ca urmare, și acest concurent al „Lagardere Travel Retail” pică.

DFS Group Ltd, fondată în 1960, are atât activități în travel retail, cât și în alimentație publică și este prezentă în 12 aeroporturi mari, dar numai două din UE – prea puține pentru a corespunde cerințelor lui #andreispînu.

Urmează Lotte Duty-Free, din 1979, cu prezență în 21 de orașe din șapte țări. Nu are însă activități în aeroporturile din UE și nici în domeniul alimentației publice. Minus unu.

Ceilalți potențiali competitori au fost fondați în anii 80. Deși sunt agenți economici cu rulaje impresionante, nu au prezență în aeroporturile din UE și nu au șanse de calificare. Singura din 10 care întrunește toate criteriile stabilite de guvernarea proeuropeană de la Chișinău este „Lagardère Travel Retail”, fantoma din căminul de la Buiucani, care urmează să preia un business la cheie, să culeagă frișca și să-i răsplătească pe protectorul (protectorii) din Guvern”, scrie Luchianiuc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) și Agenția Proprietății Publice (APP) au scos la licitație spațiile unde, în trecut, erau magazinele Duty Free, controlate de politicianul Ilan Șor. În spațiul public, s-a vehiculat că firma „Lagardere Travel Retail” ar urma să câștige licitația lansată de Aeroport și APP. Presa scrie că această firmă a provocat un scandal de corupție la un concurs similar de la Aeroportul Otopeni, România, care a devenit obiect al unui dosar penal instrumentat de Direcția Națională Anticorupție de la București.

Recent, deputatul PAS, Radu Marian, a infirmat aceste zvonuri și a declarat, la emisiunea Rezoomat, de la RLIVE TV, că e nevoie de companii serioase în Aeroport, nu de genul celei din Habarovsk. La scurt timp, șeful interimar al Aeroportului Internațional Chișinău, Constantin Vozian, a anunțat că demisionează, iar directorul APP, Roman Cojuhari, a precizat că informațiile vehiculate sunt false, fiind un atac plătit de Ilan Șor.

Între timp, o scrisoare de intenție a companiei franceze „Lagardere”, trimisă în aprilie 2023 Guvernului Republicii Moldova (n.r. Guvern – APP- AIC), a fost publicată pe rețele de bloggerul Eugen Luchianiuc. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu, întrebat la o emisiune de la ProTV Chișinău, a negat că ar fi purtat discuții cu această firmă.

#Aeroport #APP #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.