Bloomberg: Turcia preia motorina rusească pe care ţările Uniunii Europene nu o mai pot cumpăra

Livrările de motorină rusească spre Turcia au urcat luna trecută la cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani, arată datele furnizate de traderul Vortexa Ltd. şi analizate de Bloomberg, după ce la începutul lunii februarie a intrat în vigoare un embargo privind achiziţionarea de produse rafinate ruseşti.

Chiar dacă analiştii se aşteptau ca Turcia să cumpere mai multă motorină rusească după intrarea în vigoare a sancţiunilor UE, creşterea este una impresionată. Potrivit datelor Bloomberg, livrările de motorină rusească în Turcia au trecut pragul de 10 milioane de barili în luna martie, o creştere de aproape 50% comparativ cu luna februarie şi de asemenea o cantitate suficientă pentru a acoperi cererea Turciei timp de mai multe săptămâni. În plus, aceste livrări sunt şi avantajoase din punct de vedere financiar pentru că cel mai probabil Turcia obţine carburant la preţuri atractive.

„Turcia profită cel mai mult pentru că obţine motorină rusească la preţuri reduse”, spune Eugene Lindell, analist la firma de consultanţă Facts Global Energy, adăugând că aceste livrări oferă Rusiei un cumpărător pentru produsele sale rafinate.

Având în vedere că Turcia poate în continuare importa în mod legal motorină din Rusia faptul că traderii pot aduce carburanţi mai ieftini nu înseamnă că aceştia sunt destinaţi să acopere necesităţile energetice ale ţării. În acelaşi timp, producţia proprie a Turciei ar putea fi vândută la preţuri mai mari în UE. Deocamdată nu este clar dacă acest lucru se întâmplă sau nu. Chiar dacă importurile totale de motorină ale Turciei au crescut în luna martie, stimulate de livrările din Rusia, exporturile au fost relativ constante.

În plus, imaginea de ansamblu ar putea fi complicată de lucrările de întreţinere la rafinăriile din Turcia. Acest lucrări ar putea justifica nevoia Turciei de importuri mai mari de motorină pentru a-şi acoperi cererea internă, care potrivit Joint Organisations Data Initiative a fost de 560.000 de barili pe zi în luna decembrie.

De asemenea, este greu de cuantificat şi impactul recentelor cutremure devastatoare asupra necesarului de importuri de motorină al Turciei. „Singura concluzie logică cu privire la Turcia este acea că sistemul de rafinare operează la capacităţi mult mai mici. Dacă acest lucru are legătură cu cutremurul rămâne de văzut”, a spus Lindell.

Nu

#import #Turcia #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.