BNM a desemnat giganții bancari din Republica Moldova

Activele totale ale sectorului bancar din Republica Moldova au ajuns la 153 940,5 milioane lei la sfârșitul anului 2023, înregistrând o creștere de 22 572,3 milioane lei (17,2%) comparativ cu sfârșitul anului precedent. Principala sursă de finanțare a acestor active sunt datoriile, care au crescut cu 19 227,0 milioane lei (17,8%), ajungând la 127 279,2 milioane lei, în principal datorită majorării depozitelor atrase cu 18 849,1 milioane lei (19,8%), totalizând 113 993,1 milioane lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În 2023, o bancă a atras resurse financiare prin emisiuni de valori mobiliare (obligațiuni) în valoare de 254,7 milioane lei pentru a-și majora sursele de finanțare pe termen lung și a diversifica instrumentele de finanțare. Totodată, alte datorii financiare au scăzut cu 374,3 milioane lei (3,8%), ajungând la 9 600,3 milioane lei.

Capitalul, o altă sursă de finanțare a activelor, a crescut cu 3 345,3 milioane lei (14,3%) ajungând la 26 661,3 milioane lei, datorită profitului obținut în perioada de referință. Ponderea activelor în PIB-ul prognozat pentru 2023 a crescut cu 1,4 puncte procentuale, de la 47,9% la 49,3%, pe fundalul unui ritm de creștere a activelor de 17,2%, comparativ cu o creștere a PIB-ului de 13,9%.

Concentrarea activelor sectorului bancar este dominată de patru bănci mari, desemnate de Banca Națională a Moldovei (BNM): BC „MOLDOVA AGROINDBANK” S.A., BC „Moldindconbank” S.A., B.C. „VICTORIABANK” S.A., și OTP Bank S.A. Ponderea activelor acestor bănci mari a crescut la 82,2% la sfârșitul anului 2023, cu 1,7 puncte procentuale mai mult decât în 2022.

Ponderea activelor băncilor medii (BC „ProCredit Bank” S.A., FinComBank” S.A., BC EXIMBANK” S.A., BC „ENERGBANK” S.A., BCR Chișinău S.A.) a scăzut cu 1,3 puncte procentuale, ajungând la 15,3%. În același timp, ponderea activelor băncilor mici (BC „COMERȚBANK” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A.) a scăzut cu 0,4 puncte procentuale, constituind 2,5%. Componența grupurilor de bănci a rămas neschimbată față de anul precedent.

BC „MOLDOVA AGROINDBANK” S.A. deține cea mai mare pondere a activelor totale, constituind 33,9% (limita ≤35%), urmată de BC „Moldindconbank” S.A. cu 20,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concentrare #active #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.