BNM întreprinde măsuri antiinflaționiste. Când economia Moldovei va reveni la nivelul ante-pandemic

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis cu vot unanim majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt. crelșterea este de 1,0 puncte procentuale până la 3,65 la sută anual. Aceeași decizie prevede faptul că se vor mări cu 1,0 puncte procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 6,15 și, respectiv, până la 1,15 la sută anual. Nivelul rezervelor obligatorii rămâne același.

Economia partenerilor se recuperează mai rapid decât a fost anticipat

Prognoza actualizată a indicat riscul ieșirii inflației peste limita superioară a intervalului de variație al țintei în contextul proinflaționist al mediului extern pronunțat care este marcat de recuperarea mai rapidă decât s-a anticipat a economiei mondiale și a principalilor parteneri de comerț extern ai Republicii Moldova, alături de persistența cotațiilor înalte la petrol, materii prime și produse alimentare.

În același timp, presiunile inflaționiste sunt susținute și de cererea agregată internă, care este alimentată de recuperarea consumului populației pe fundalul creșterii salarizării în economie, a volumului creditelor noi acordate și a transferurilor de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice.

Revenirea economiei la nivelul de până la pandemie

Potrivit datelor operative pentru aprilie-mai a.c. se conturează o recuperare a activității economice la nivelul de până la pandemie. În comparație cu luna mai 2019 se atestă o sporire a producției industriale (+4,4 la sută), a cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerț cu amănuntul (+24,3 la sută) și a cifrei de afaceri cu servicii prestate populației (+40,6 la sută), precum și a importului de bunuri și servicii (+13,3 la sută).

Astfel, procesul inflaționist va fi persistent și nu va avea un caracter temporar. Banca Națională a Moldovei susținte că în aceste condiții, este imperioasă conlucrarea autorităților pentru a sincroniza politicile macroeconomice, în special, politica fiscală și cea monetară.

Următoarea ședință de promovare a politicii monetare se va desfășura la 3 septembrie 2021.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.