BNM întreprinde măsuri antiinflaționiste. Când economia Moldovei va reveni la nivelul ante-pandemic

Economia partenerilor se recuperează mai rapid decât a fost anticipat

Prognoza actualizată a indicat riscul ieșirii inflației peste limita superioară a intervalului de variație al țintei în contextul proinflaționist al mediului extern pronunțat care este marcat de recuperarea mai rapidă decât s-a anticipat a economiei mondiale și a principalilor parteneri de comerț extern ai Republicii Moldova, alături de persistența cotațiilor înalte la petrol, materii prime și produse alimentare.

În același timp, presiunile inflaționiste sunt susținute și de cererea agregată internă, care este alimentată de recuperarea consumului populației pe fundalul creșterii salarizării în economie, a volumului creditelor noi acordate și a transferurilor de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice.

Revenirea economiei la nivelul de până la pandemie

Potrivit datelor operative pentru aprilie-mai a.c. se conturează o recuperare a activității economice la nivelul de până la pandemie. În comparație cu luna mai 2019 se atestă o sporire a producției industriale (+4,4 la sută), a cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerț cu amănuntul (+24,3 la sută) și a cifrei de afaceri cu servicii prestate populației (+40,6 la sută), precum și a importului de bunuri și servicii (+13,3 la sută).

Astfel, procesul inflaționist va fi persistent și nu va avea un caracter temporar. Banca Națională a Moldovei susținte că în aceste condiții, este imperioasă conlucrarea autorităților pentru a sincroniza politicile macroeconomice, în special, politica fiscală și cea monetară.

Următoarea ședință de promovare a politicii monetare se va desfășura la 3 septembrie 2021.

Industria cărnii de porc din Republica Moldova, considerată până recent cea mai dinamică ramură agricolă, a suferit în 2025 cea mai severă contracție din ultimele două decenii, pe fondul focarelor de pestă porcină. Producția a scăzut cu 35%, iar pierderile bugetare sunt estimate la sute de milioane de lei. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice” din 27 februarie 2026.

Potrivit expertului, anul 2024 a reprezentat un maxim istoric pentru sector, cu o producție de 38,9 mii tone de carne de porc în fermele comerciale. În 2025 însă, pe fondul a două focare de pestă porcină, producția a coborât la circa 27,2 mii tone, revenind la nivelul de acum un deceniu.

Ioniță a subliniat importanța strategică a ramurii pentru economie. „Atunci când produce carne de 2 miliarde de lei, cum a fost în 2024, sectorul generează până la 8,5 miliarde de lei vânzări în economie. Fiecare leu produs aici aduce alți trei lei în ramurile conexe”, a explicat expertul. Creșterea porcinelor consumă aproximativ o treime din cerealele produse în Republica Moldova și susține industrii conexe precum furajele și aditivii furajeri.

Sectorul porcin este singura ramură agricolă prezentă în top 10 ramuri ale economiei după încasările per angajat, ajungând la circa 2,2 milioane lei anual per salariat. În fermele comerciale lucrează aproximativ 1.100 persoane, iar pe întreg lanțul valoric sunt generate încă circa 4.700 locuri de muncă, adică aproape 6.000 de persoane implicate.

În ultimii 20 de ani, contribuțiile la Bugetul Public Național din această ramură au crescut de 80 de ori. Dacă în 2005 fermele achitau circa 11 milioane lei, în 2024 acestea au contribuit cu 822 milioane lei. În 2025 însă, pe fondul crizei sanitare, suma a scăzut la 618 milioane lei, iar pierderile bugetare pentru 2025–2026 sunt estimate la peste 400 milioane lei.

„Intervenția statului nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție. Sprijinul acordat fermelor poate fi recuperat de buget în maximum doi ani”, a punctat Ioniță.

Datele prezentate arată o transformare structurală majoră a pieței. Dacă în 2005 circa 84% din consum provenea din gospodăriile casnice și doar 3% din ferme comerciale, în 2025 situația s-a inversat: 53% din consum provine din ferme, 38% din gospodării și 9% din importuri.

Totuși, din cauza scăderii producției, în 2025 ponderea cărnii de porc din import a urcat la 20,6%. Fermele au fost nevoite să importe porci vii în volum de 11,4 mii tone masă vie, față de doar 1,2 mii tone în 2024, pentru a-și onora contractele.

Consumul total anual de carne de porc în Republica Moldova este de circa 57 mii tone, reprezentând peste jumătate din consumul total de carne. În medie, un locuitor consumă 65 kg de carne pe an, dintre care 33 kg revine cărnii de porc.

Valoarea pieței a crescut de la 210 milioane lei în 1995 la 4,3 miliarde lei în 2023, dar a coborât la 3,9 miliarde lei în 2025 din cauza crizei sanitare.

Ioniță avertizează că, fără intervenții rapide, există riscul pierderii unei ramuri care generează valoare adăugată, locuri de muncă și venituri bugetare importante. Expertul consideră însă că, prin sprijin rapid pentru fermele comerciale, sectorul ar putea reveni pe creștere până la sfârșitul anului.