BNM invită: „Dă sens banilor", în cadrul Săptămânii Internaționale de Educație Financiară

Banca Națională a Moldovei (BNM) lansează mai multe activități pentru Săptămâna Internațională de Educație Financiară, în perioada 22-26 martie 2021.Acestea sunt destinate elevilor, studenților, publicului larg, mediului de afaceri etc.

„Interesul cetățenilor pentru educația financiară este în continuă creștere și răspunde necesităților de implicare tot mai activă a populației de diferite vârste și ocupații în activități ce contribuie la incluziunea financiară. La acest eveniment, promovat la nivel național de către Banca Națională de mai mulți ani, au aderat autorități, instituții și asociații cu diverse profiluri de activitate. Noua realitate pe care o trăim alături de întreaga comunitate globală ne reorientează spre o abordare on-line a evenimentului, dar interacțiunea dintre participanți va fi activă și oferă tuturor doritorilor posibilitatea de a participa”, menționează guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Astfel, săptămâna viitoare, vor fi realizate o serie de activități, precum campania de informare și sensibilizare a publicului, prin intermediul produselor multimedia – videografice, videoghiduri și podcasturi. Acestea cuprind tematici, cum ar fi utilizarea în siguranță a cardului de plată, cum inițiem o afacere online, la ce să fim atenți când luăm un credit, de la economii la investiții, de ce se iau decizii de politică monetară etc.

Totodată, va fi lansată platforma de educație financiară – Moldova Banking Hub – destinată elevilor, studenților și profesorilor care vor avea posibilitatea să discute cu experții băncii centrale la diverse subiecte din domeniul financiar-bancar.

În același timp, vor fi organizate activități în parteneriat cu Clubul Presei Economice – cursuri de instruire pentru studenții de la Facultatea jurnalism și științe ale comunicării, și cu Centrul Analitic Independent Expert Grup – ateliere de instruire pentru publicul larg, care vor finaliza cu un quiz interactiv, iar câștigătorii vor primi certificate de participare.

BNM va mai organiza vizite virtuale în muzeul instituției, precum și o expoziție virtuală de monedă a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

De asemenea, pentru a promova educația financiară în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, BNM și Expert-Grup au instruit mai mulți elevi și studenți, care vor desfășura lecții online pentru semenii lor, în localitățile de baștină, la tema „Dă sens banilor”. Candidații pentru titlul de ambasador al educației financiare au fost selectați în cadrul unui concurs public, organizat anul trecut.

Doritorii de a participa la Săptămâna Internațională de Educație Financiară, se pot înregistra completând formularulhttps://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfugwK1Ebsg4mZ9ekWhTRFruope6_yTWmH7TBhOrUJpfKo6KQ/viewform

sau pot transmite solicitarea pe adresa electronică educatia.financiara@bnm.md

BNM se alătură în fiecare an evenimentului Global Money Week, în cadrul căruia publicul din aproape 175 de țări își exprimă dorința de a învăța să se orienteze în lumea financiară actuală, care se dezvoltă cu pași rapizi și joacă un rol tot mai important în viața de zi cu zi.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.