BNM invită: „Dă sens banilor", în cadrul Săptămânii Internaționale de Educație Financiară

Banca Națională a Moldovei (BNM) lansează mai multe activități pentru Săptămâna Internațională de Educație Financiară, în perioada 22-26 martie 2021.Acestea sunt destinate elevilor, studenților, publicului larg, mediului de afaceri etc.

„Interesul cetățenilor pentru educația financiară este în continuă creștere și răspunde necesităților de implicare tot mai activă a populației de diferite vârste și ocupații în activități ce contribuie la incluziunea financiară. La acest eveniment, promovat la nivel național de către Banca Națională de mai mulți ani, au aderat autorități, instituții și asociații cu diverse profiluri de activitate. Noua realitate pe care o trăim alături de întreaga comunitate globală ne reorientează spre o abordare on-line a evenimentului, dar interacțiunea dintre participanți va fi activă și oferă tuturor doritorilor posibilitatea de a participa”, menționează guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Astfel, săptămâna viitoare, vor fi realizate o serie de activități, precum campania de informare și sensibilizare a publicului, prin intermediul produselor multimedia – videografice, videoghiduri și podcasturi. Acestea cuprind tematici, cum ar fi utilizarea în siguranță a cardului de plată, cum inițiem o afacere online, la ce să fim atenți când luăm un credit, de la economii la investiții, de ce se iau decizii de politică monetară etc.

Totodată, va fi lansată platforma de educație financiară – Moldova Banking Hub – destinată elevilor, studenților și profesorilor care vor avea posibilitatea să discute cu experții băncii centrale la diverse subiecte din domeniul financiar-bancar.

În același timp, vor fi organizate activități în parteneriat cu Clubul Presei Economice – cursuri de instruire pentru studenții de la Facultatea jurnalism și științe ale comunicării, și cu Centrul Analitic Independent Expert Grup – ateliere de instruire pentru publicul larg, care vor finaliza cu un quiz interactiv, iar câștigătorii vor primi certificate de participare.

BNM va mai organiza vizite virtuale în muzeul instituției, precum și o expoziție virtuală de monedă a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

De asemenea, pentru a promova educația financiară în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, BNM și Expert-Grup au instruit mai mulți elevi și studenți, care vor desfășura lecții online pentru semenii lor, în localitățile de baștină, la tema „Dă sens banilor”. Candidații pentru titlul de ambasador al educației financiare au fost selectați în cadrul unui concurs public, organizat anul trecut.

Doritorii de a participa la Săptămâna Internațională de Educație Financiară, se pot înregistra completând formularulhttps://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfugwK1Ebsg4mZ9ekWhTRFruope6_yTWmH7TBhOrUJpfKo6KQ/viewform

sau pot transmite solicitarea pe adresa electronică educatia.financiara@bnm.md

BNM se alătură în fiecare an evenimentului Global Money Week, în cadrul căruia publicul din aproape 175 de țări își exprimă dorința de a învăța să se orienteze în lumea financiară actuală, care se dezvoltă cu pași rapizi și joacă un rol tot mai important în viața de zi cu zi.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija avertizează că Republica Moldova se confruntă cu un risc agricol sistemic, determinat în special de secetele frecvente și severe din ultimii ani, care au transformat hazardul climatic într-o amenințare structurală la adresa economiei naționale. „Într-o economie agricolă structural vulnerabilă, precum Republica Moldova, riscul agricol – în special cel climatic – este un risc sistemic național”, subliniază expertul.

Între anii 2007 și 2024, Moldova a traversat o succesiune de secete devastatoare: în 2007, producția de porumb și floarea-soarelui s-a prăbușit cu 50%; în 2012, pierderile economice au depășit 3 miliarde de lei; în 2015, producțiile de grâu și orz au scăzut cu 30–40%; în 2020, pierderile la grâu și porumb au fost de peste 70%; iar în perioada 2022–2024, alternanța dintre ploi torențiale și secetă a provocat eroziune masivă a solului și stres hidric pentru culturi. „Seceta nu mai este un accident meteorologic, ci o tendință climatică cu impact economic cumulativ asupra securității alimentare și stabilității macroeconomice”, avertizează Rija.

În prezent, Republica Moldova produce anual circa 950.000 tone grâu, 1 milion tone porumb, 700.000 tone floarea-soarelui, 100.000 tone orz, 40.000 tone soia și 150.000 tone rapiță, cu o valoare totală de aproximativ 700 milioane de euro. Acest volum susține peste 6.500 de fermieri și un lanț valoric complex care implică importatori, procesatori, transportatori, comercianți, bănci și exportatori. Prin urmare, riscul agricol nu mai este un risc individual, ci unul sistemic, iar acoperirea lui trebuie să devină o responsabilitate colectivă.

Pentru a contracara acest risc, economistul propune crearea Fondului Mutual Național pentru Asigurarea Riscurilor Agricole, un mecanism de autoasigurare colectivă cu participarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar și cofinanțare de stat. Fondul ar funcționa pe principiul solidarității economice: fiecare actor contribuie proporțional cu beneficiul său din stabilitatea sistemului agricol. Fermierii ar achita 0,5% din valoarea producției, importatorii de inputuri 0,2% din cifra de afaceri, procesatorii 0,15%, exportatorii 0,1%, transportatorii 0,05%, băncile și companiile de leasing 0,1%, iar statul ar contribui cu o sumă egală cu totalul privat.

Prin acest mecanism, s-ar forma anual un fond de circa 10–12 milioane de euro, capabil să despăgubească până la 200.000 de hectare afectate de secetă, cu plăți de 60–80 euro pe hectar. Rija propune ca sistemul să utilizeze indicatori obiectivi – precum SPI (Standardized Precipitation Index), NDVI (Indice de Vegetație Normalizat) și evapotranspirația – și să declanșeze despăgubiri automate atunci când pragurile critice sunt depășite, eliminând necesitatea constatărilor manuale. O poliță agricolă mutuală ar costa între 4 și 6% din valoarea producției, din care statul ar subvenționa jumătate prin AIPA.

Implementarea unui asemenea fond ar aduce beneficii întregii economii. Fermierii ar avea protecție financiară și acces mai ușor la credite, băncile ar reduce riscul de neperformanță a creditelor, procesatorii ar beneficia de fluxuri stabile de materii prime, iar statul ar evita cheltuielile ad-hoc pentru despăgubiri. În același timp, piața internă ar deveni mai stabilă, cu prețuri mai echilibrate la pâine, ulei și alte produse alimentare.

Modelul include și o componentă de solidaritate cu consumatorii finali, prin contribuții simbolice incluse în prețul produselor: 0,02 lei pentru o pâine, 0,05 lei pentru un litru de ulei sau 0,03 lei pentru un kilogram de carne ori brânză. Astfel, fără impact semnificativ asupra prețurilor, se pot colecta suplimentar 1–1,5 milioane de euro anual.

„Fondul mutual agricol este scutul economic al Republicii Moldova împotriva secetei, construit prin solidaritate, știință actuarială și responsabilitate comună”, conchi de Iurie Rija. Potrivit lui, acest mecanism ar ancora agricultura Moldovei într-o politică europeană de reziliență climatică, transformând vulnerabilitatea în stabilitate economică.