BNM menține la nivelul actual valorile principalelor instrumente de politică monetară

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis în unanimitate să mențină ratele principale ale instrumentelor de politică monetară la nivelurile actuale. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt rămâne la 3,60% anual.

Ratele de dobândă la creditele overnight se mențin la 5,60%, la operațiunile repo la 3,85%, și la depozitele overnight la 1,60% anual.

Decizia BNM are ca scop continuarea efectelor măsurilor stimulative adoptate anterior, care se vor manifesta în perioadele următoare datorită decalajelor în transmisia acestora. Această măsură urmărește asigurarea unui nivel al inflației în limitele intervalului țintit, stimularea cererii agregate, încurajarea consumului, echilibrarea economiei naționale și ancorarea așteptărilor inflaționiste.

Informațiile macroeconomice recente confirmă principalele ipoteze și concluzii ale celui mai recent raport asupra inflației al BNM, susținând validitatea ultimei prognoze economice.

Banca Națională monitorizează îndeaproape procesul dezinflaționist și evaluează riscurile și incertitudinile asociate, pentru a putea ajusta politicile în vederea readucerii inflației la ținta de 5,0%, considerată optimă pentru creșterea și dezvoltarea economiei Republicii Moldova pe termen mediu.

Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru luna august 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rata #credit #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.